Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
„Bătaie“ între Franţa şi Marea Britanie pe reforma PAC
Participarea comisarului pentru Agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, la deschiderea Salonului de agricultură de la Paris este văzută de presa britanică drept o încercare de reconciliere a Comisiei Europene cu fermierii francezi, care şi-au văzut veniturile scăzând cu 30% anul trecut, dând vina pe dorinţa Executivului de a liberaliza preţurile şi pe reformele Politicii Agricole Comune (PAC). În contextul reformei PAC, Franţa şi Marea Britanie se războiesc în idei şi în interesele fermierilor.
Săptămâna următoare, aproximativ 700.000 de persoane sunt aşteptate să viziteze „Le Salon International de lâAgriculture“, „cel mai mare show agricol şi alimentar din lume“, după cum l-a caracterizat publicaţia „Financial Times“. „Le Salon dâAgriculture“ este, în acelaşi timp, o splendidă ocazie de marketing pentru produsele agricole franceze şi o afirmare puternică a identităţii naţionale. Şi chiar dacă fermierii francezi au început să devină o rasă rară, influenţa lor depăşeşte fermele pe care le deţin“, mai notează „FT“, care precizează că preşedintele Nicolas Sarkozy s-a decis să renunţe la tradiţie şi să sară peste festivitatea de deschidere, în mod surprinzător, însă deschiderea târgului va avea parte de o altă personalitate marcantă, aceea a comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Potrivit „FT“, deschiderea salonului agricol francez de către Cioloş reprezintă un act de curaj din partea acestuia, după un an în care agricultura franceză a suferit cea mai profundă criză din ultimii zeci de ani, alimentată de căderea preţurilor şi de accentuarea puternică a costurilor. Mulţi actori din sectorul agricol care şi-au văzut veniturile scăzând cu 30% anul trecut dau vina pe dorinţa Comisiei Europene de a liberaliza preţurile şi pe reformele Politicii Agricole Comune (PAC), care au tăiat legătura dintre subsidiile agricole şi producţie. Invitarea lui Cioloş survine într-un context în care Europa începe o dezbatere furtunoasă despre finanţarea PAC, odată ce actualul buget de 55 miliarde nu va mai fi valabil în 2013. Dezbatere aprinsă pe tema reformei PAC Franţa, cel mai mare producător agricol din Europa şi, totodată, cel mai important beneficiar al subsidiilor pentru agricultură, doreşte să conducă dezbaterea, susţinând o PAC puternică, împotriva unor state care doresc reduceri substanţiale ale fondurilor destinate agriculturii, cum ar fi Marea Britanie. Parisul crede că are acum oportunitatea de a-şi avansa viziunea asupra PAC, astfel că invitaţia adresată lui Cioloş este un semn de încredere, potrivit FT. Unii oficiali cred că, la fel cum criza financiară mondială i-a convins pe europeni să se alăture respingerii de către francezi a capitalismului nereglementat, criza agricolă va favoriza apelul Franţei pentru mai multe reglementări în domeniul agricol. De altfel, Bruno Le Maire, ministrul francez al Agriculturii, a schiţat în această săptămână propunerea franceză făcută CE pentru a putea face faţă volatilităţii preţurilor care i-a afectat pe fermieri. Aceasta include măsuri pentru intervenţia rapidă în sectoarele unde preţurile colapsează, asigurarea public-privat, grupuri mai puternice ale producătorilor pentru a echilibra puterea retailerilor de a stabili preţurile, reguli mai dure pentru a preveni specula cu produse, dar şi un organism de culegere a informaţiilor, care să avertizeze atunci când cererea şi oferta nu se mai sincronizează. Propunerile au mutat în mod semnificativ discuţia despre PAC de la problema controversată a fondurilor alocate agriculturii spre cea privind stabilirea priorităţilor. Şi, cu toate acestea, dacă partenerii de discuţie sunt de acord cu propunerile, ei vor trebui să fie de acord implicit şi cu alocarea unui buget semnificativ, deoarece, pentru a fi eficiente, măsurile necesită o finanţare adecvată. Până la urmă, dezbaterea va continua unul sau doi ani, conchide „FT“.