Bicicleta, mijloc urban de transport

Şi în România, bicicleta îşi face tot mai des loc printre mijloacele de transport urbane. Totuşi, ne confruntăm cu un paradox, deşi ţara noastră ocupă locul al doilea într-un top al ţărilor UE producătoare de biciclete, pistele dedicate sunt puţine la noi sau neconforme, de aceea, abia în ultimii ani bicicliştii au prins curaj să circule pe drumurile publice autohtone.

 Bicicleta este un mijloc de transport alternativ, cu ajutorul căruia ne putem deplasa mai repede în traficul îngreunat de numeroasele autoturisme şi alte vehicule. Cu toate acestea, nu foarte mulţi români folosesc bicicleta în oraş deoarece infrastructura este deficitară, respectiv sunt puţine piste, iar acolo unde există pot fi mult prea scurte, prea înguste sau care pleacă de „nicăieri” şi ajung „niciunde”. În aceste condiţii, circulaţia bicicletelor pe drumurile publice este destul de riscantă, după cum reclamă multe asociaţii de biciclişti. Un studiu recent al Eurostat plasează România pe locul I în ceea ce priveşte rata de deces în rândul bicicliştilor din UE, cu 9,7 victime la un milion de locuitori. Cauzele sunt multiple, pe de o parte lipsa de respect în trafic a şoferilor, care nu sunt atenţi la manevrele bicicliştilor şi nu respectă distanţa regulamentară atunci când se află în depăşirea unei biciclete, iar pe de altă parte abaterile bicicliştilor de la normele rutiere. Mulţi biciclişti nu cunosc regulile de circulaţie, nu poartă cască de protecţie, se urcă pe bicicletă sub influenţa băuturilor alcoolice sau ies pe drumurile publice cu bicicletele neechipate corespunzător sau cu defecţiuni.

Potrivit unei statistici a Poliţiei Române, în primele opt luni din 2022, „printre principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave (după indisciplina pietonilor şi viteza excesivă) au fost abaterile bicicliștilor (11,2%), din care au rezultat 323 de accidente, soldate cu decesul a 86 de persoane şi rănirea gravă a altor 237”.

Sfaturi pentru siguranţa pe bicicletă

În foarte multe oraşe din ţară, asociaţiile care militează pentru acest tip de transport alternativ se implică în educarea copiilor şi tinerilor cu privire la comportamentul pe care trebuie să-l aibă în trafic. De asemenea, Poliţia Română organizează periodic informări, iar poliţiştii de la serviciul rutier participă la derularea unor proiecte educaţionale în şcoli pentru familiarizarea copiilor cu regulile de circulaţie şi din postura de „biciclist”, chiar dacă legislaţia interzice circulaţia pe drumurile publice până la 14 ani.

Poliţiştii de la Brigada Poliţiei Rutiere recomandă conducătorilor auto „să păstreze o distanță suficientă pentru a frâna în condiții de siguranță, să se asigure la schimbarea direcției de mers și să semnalizeze corespunzător, să nu frâneze brusc, să se asigure înainte de a deschide portierele, acest lucru fiind valabil și pentru pasageri; iar la plecarea de pe loc să se asigure că nu pun în pericol siguranța deplasării unui biciclist”.

În ceea ce-i priveşte pe biciclişti, pentru a circula în siguranţă, aceştia trebuie să cunoască şi să respecte regulile de circulaţie: „să circule pe drumul public pe un singur rând, iar dacă pe direcția de deplasare există o pistă pentru biciclete, amenajată ca atare, să circule pe aceasta; să respecte semnificaţia semaforului și a indicatoarelor rutiere; să traverseze drumul public, pe trecerea destinată pietonilor, pe lângă bicicletă; să se asigure la schimbarea direcției de mers și să semnalizeze înainte de executarea manevrei; să nu circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără să aibă bicicleta echipată cu lumini şi elemente reflectorizante; să nu conducă în timp ce se află sub influența băuturilor alcoolice; să nu utilizeze telefonul mobil în timpul deplasării pe drumurile publice; să poarte casca de protecție omologată”.

Totodată, pe timpul circulaţiei pe drumurile publice conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind regimul rutier, adulţii, dar şi copiii sunt pasibili de sancţiuni între 870 lei și 1.160 lei.

Încercări de elaborare a legii bicicletei

În România, zeci de organizaţii civice, în frunte cu Federaţia Bicicliştilor din România, au iniţiat şi propus încă de la sfârşitul anului 2016 o „lege a bicicletei”. Un an mai târziu, mai mulţi parlamentari din toate partidele politice au preluat ideea, care însă nu a mai parcurs restul drumului până la legiferare. În documentul redactat de Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) din Cluj Napoca se precizează, între altele, necesitatea alinierii legislaţiei româneşti la cadrul normativ european şi la bunele practici din ţările cu tradiţie în această direcţie.

Legea bicicletei ar trebui să cuprindă, potrivit propunerii CCN, şi un capitol privind acordarea anumitor facilităţi fiscale: „nivel redus al TVA la comerţ şi servicii biciclistice, facilităţi fiscale pentru angajatorii care vor să încurajeze angajaţii să vină cu bicicleta la serviciu sau să utilizeze biciclete ca vehicul de serviciu”. De asemenea, se propune şi instituirea unor programe de sprijin direct cu scopul creşterii numărului de biciclete utilizate de populaţie şi instituţii publice, precum „prima bicicletă”, „dotarea pe scară largă cu biciclete, ca vehicule de serviciu, a unor angajaţi din sectorul bugetar sau din companiile publice, cum sunt lucrătorii poştali sau poliţiştii”, dar şi „încurajarea achiziţiei de biciclete în cazul renunţării la autoturisme vechi”.

Oportunităţi de dezvoltare a infrastructurii

Tot mai multe proiecte de infrastructură şi mobilitate urbană ar putea primi finanţări de la bugetul Uniunii Europene, dacă 2024 va fi declarat Anul European al Ciclismului, după cum a solicitat Federaţia Europeană a Ciclismului. Pe lângă fonduri, măsura ar aduce mai multe avantaje, respectiv o mai mare conştientizare a beneficiilor mersului pe bicicletă (reducerea poluării şi a aglomeraţiei din centrele urbane, o sănătate mai bună etc.), dar şi o oportunitate de dezvoltare a unor programe specifice la nivelul statelor membre privind transportul durabil.

Asociaţiile europene implicate îndeamnă cetăţenii să transmită mesaje de susţinere către conducerea Executivului European, folosind hashtagul #EYOC2024. În acelaşi timp, europarlamentarii sunt preocupaţi de transportul durabil şi văd bicicleta ca pe un mijloc de transport ce contribuie la reducerea poluării şi aglomeraţiei. Astfel, Parlamentul European a adoptat, la începutul acestui an, o rezoluţie prin intermediul căreia a încredinţat Comisiei Europene obiectivul de a dubla „numărul de kilometri parcurşi pe bicicletă în Europa, până în anul 2030”. În document este stabilit şi un plan de acţiune în 17 puncte, care prevede, între altele, „creşterea semnificativă a investiţiilor în infrastructură astfel încât bicicliştii să se deplaseze în siguranţă în urban, precum şi a locurilor de parcare sigure pentru biciclete şi a staţiilor de încărcare a bicicletelor electrice”, precum şi dezvoltarea sectorului de producţie a bicicletelor şi componentelor „made in Europe”, ceea ce ar duce şi la creşterea cu un milion a numărului de angajaţi.