Bilanţul preşedinţiei spaniole a UE la 100 de zile

Primele 100 de zile ale preşedinţiei spaniole la şefia Consiliului UE s-au scurs în lumini şi umbre z Potrivit secretarului de stat pentru afaceri europene, Diego Lopez Garrido, cele 100 de zile reprezintă o cifră notabilă în politică, iar din acest punct de vedere Guvernul spaniol susţine că şi-a îndeplinit sarcina practic "inventând" preşedinţia, aşa cum arată acum acest mandat.

La 100 de zile de conducere a Consiliului Europei, spaniolii consideră că au avut parte atât de reuşite, cât şi de eşecuri.

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Diego Lopez Garrido, susţine că ţara sa şi-a asumat mandatul semestrial la preşedinţia Consiliului UE într-un moment unic din punct de vedere instituţional, propunând un program politic gândit înainte de asumarea mandatului. El atrage atenţia că Spania nici nu avea de ales, trebuind să-şi asume astfel mandatul, în condiţiile în care noul Parlament European abia îşi începuse activitatea, Comisia Europeană a fost învestită patru luni mai târziu, exista Tratatul de la Lisabona ce trebuia aplicat, iar noile figuri ale Uniunii, preşedintele Consiliului European ori Înaltul Reprezentant pentru politica externă, nu erau cunoscute ca atare. Cea mai mare confruntare a fost situaţia economică a Greciei, dezvăluită la începutul acestui an, care a cauzat probleme monedei unice europene, obligându-i pe şefii de stat şi de guvern să ajute executivul lui Giorgios Papandreou. Însă salvarea a fost ghidată cu mână de fier de cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy - reprezentanţii principalelor economii ale continentului, motorului Europei -, lăsându-i deoparte atât pe noul preşedinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, cât şi pe cel care conduce preşedinţia semestrială a Consiliului UE, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero.

Pe de altă parte, preşedinţia spaniolă nu a avut succes nici în organizarea summitului - vedetă al semestrului, reuniunea UE-SUA, pe care a anulat-o Barack Obama după eşecul alegerilor din Massachussets şi sub pretextul concentrării atenţiei administraţiei sale asupra chestiunilor interne.

Între succesele acestor prime 100 de zile ale preşedinţiei pot fi enumerate crearea Observatorului european împotriva violenţei domestice, adoptarea noii Strategii Europa 2020, a strategiei pentru siguranţa internă a UE, ori progresele înregistrate în promovarea vehiculelor electrice. Un alt succes poate fi şi elaborarea ordinului european pentru protecţia victimelor. Instituirea unei conduceri economice, aspectele demografice şi situaţia îmbătrânirii populaţiei europene, crearea funcţiei de procuror european, stabilirea locului Europei în lume, pe scena internaţională, şi instituirea principiului cetăţeniei europene rămân temele ce urmează să fie abordate în următoarele luni, după cum a indicat secretarul de stat Lopez Garrido.

Potrivit unui sondaj, majoritatea europarlamentarilor spanioli consideră că iniţiativele, poziţia şi reuşitele preşedinţiei spaniole au lăsat un gust dulce-amărui, în general. Europarlamentarii spanioli critică intenţia Guvernului spaniol de a schimba "poziţia comună" asupra Cubei, de vreme ce nu există o majoritate formată în acest sens în legislativul european.