Biocombustibilii au majorat preţurile la cereale

▲ Potrivit unor cercetători de la o universitate din Barcelona, preţurile oleaginoaselor au crescut cu 30 până la 65% ▲ Printre soluţiile oferite în studiu se numără şi cea a biocombustibililor de generaţia a doua, care utilizează cereale nealimentare, dar cei doi profesori precizează că producţia comercială a acestui nou tip de biocarburanţi nu va deveni realitate mai devreme de 15 ani ▲

Producţia de biocombustibili a majorat preţurile materiilor prime - în special ale cerealelor şi oleaginoaselor - cu 30-65%, în ultimul an, conform unui studiu elaborat de Lourdes Viladomiu şi Jordi Rosell, profesori la Universitatea Autonomă din Barcelona. Rosell a subliniat, într-o conferinţă de presă, dificultatea de a face previziuni în acest sens, din cauza „sinergiilor ce contribuie la creşterea preţurilor“, dar a semnalat că, dacă se vor menţine previziunile principalilor producători de biocarburanţi, impactul asupra preţurilor produselor agricole „ar putea fi brutal“. De fapt, nu a negat că, dacă toţi factorii ce influenţează costul cerealelor şi oleaginoaselor rămân constanţi, preţurile „ar putea uşor să se dubleze“.

Conform estimărilor din studiu, producţia de bioetanol şi biodiesel va reprezenta în 2017 aproximativ 40% din producţia de porumb din Statele Unite, 66% din producţia de uleiuri vegetale din Uniunea Europeană şi 66% din producţia de zahăr a Braziliei. În ceea ce priveşte ritmul de creştere a biocombustibililor, studiul arată că producţia de etanol la nivel mondial - pentru care s-a utilizat circa 4% din producţia de cereale, în 2007 - a crescut de 2,5 ori în ultimii patru ani, iar cea de biodiesel - care a necesitat aproximativ 10% din producţia de uleiuri vegetale - s-a majorat de 7,5 ori. De asemenea, în jur de 40-60% din creşterea cererii de cereale şi oleaginoase, din această perioadă, a fost determinată de „epoca biocombustibililor“.

Printre soluţiile oferite de Viladomiu şi Rosell în studiul lor se numără şi cea a biocombustibililor de generaţia a doua, care utilizează cereale nealimentare, dar cei doi profesori precizează că producţia comercială a acestui nou tip de biocarburanţi nu va deveni realitate mai devreme de 15 ani. În acest sens, ei subliniază că trebuie mărită suprafaţa cultivată cu cereale, dar recunosc că, cel puţin în Europa, această posibilitate este foarte redusă.

Studiul mai recomandă o încercare de coordonare a politicilor energetice, agricole şi medio-ambientale din toate ţările, revizuirea planurilor şi obiectivelor în materie de biocombustibili şi reimpulsionarea politicilor din domeniul alimentar.

Britanicii cred că biocombustibilul face mai mult rău decât bine

Britanicii au ajuns la concluzia că biocombustibilul face mai mult rău decât bine mediului înconjurător şi, prin urmare, ar trebui să se renunţe la producerea acestui tip de combustibil.

Marea Britanie şi Uniunea Europeană (UE) ar trebui să renunţe la promovarea generală a combustibililor biologici, pentru că aceştia fac mai mult rău decât bine mediului şi dezavantajează ţările sărace, se arată într-un raport parlamentar dat publicităţii luni, la Londra, şi citat de EFE. Comitetul pe probleme de mediu acuză Guvernul de la Londra că susţine folosirea biocombustibililor fără să se asigure că producerea lor nu va dăuna pădurilor tropicale, că nu va duce la lipsa alimentelor în ţările în curs de dezvoltare şi că nu va contamina cursurile de apă potabilă. Potrivit deputaţilor britanici, emisiile de bioxid de carbon provenit de la vehicule pot fi reduse mai uşor prin alte metode, mai puţin dăunătoare întregii planete, se mai arată în studiu, ai cărui autori cer un moratoriu imediat pentru acest tip de producţie şi propun soluţii mai avantajoase, de vreme ce unele metode de producţie a biocombustibililor au efecte mai dăunătoare asupra mediului, comparativ cu combustibilii fosili tradiţionali. Energia folosită la cultivarea, culegerea, transportul şi procesarea recoltelor, distrugerea habitatelor naturale ale pădurilor tropicale - care captează bioxidul de carbon - şi folosirea din ce în ce mai pronunţată a pesticidelor şi îngrăşămintelor sunt doar câteva dintre efectele negative identificate în studiu.