Biografia Elisabethei Behr-Sigel, la Editura Renaşterea

La Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a apărut recent volumul semnat de Olga Lossky, cu titlul „Spre ziua cea neînserată. Viaţa Elisabethei Behr-Sigel (1907-2005)“, în colecţia „Mari teologi ai secolului XX“, coordonată de pr. Cătălin Pălimaru, directorul Editurii.

Volumul tipărit cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, are o prefaţă semnată de Olivier Clément şi este tradus de Aniela Siladi.

În prefaţă, Olivier Clément, unul din marii teologi francezi contemporani, vorbeşte despre întâlnirea sa cu Elisabeth Behr-Sigel, „unul dintre primii martori ai Evangheliei pe care i-am întâlnit pe vremea când încercam să devin creştin“.

Teologul francez aminteşte şi faptul că Olga Lossky, autoarea volumului, este descendentă a unui neam ilustru, străbunicul ei, Vladimir Lossky, la rândul lui fiul unui remarcabil teolog, „a evocat cu tandreţe şi umor bogăţia unui destin, în ciuda, sau poate tocmai datorită tinereţii ei. Autoarea ne oferă o biografie născută dintr-un dialog constant cu Elisabeth şi întemeiat pe scoaterea la lumină a unei întregi corespondenţe“.

Astfel, „în această lucrare, Elisabeth Behr-Sigel apare ca o sfântă ortodoxă a

timpurilor moderne, care fiind mereu pasionată de Dumnezeu a devenit capabilă să aducă mărturie încă din această viaţă despre realitatea Învierii şi a Împărăţiei Cerurilor“, a remarcat teologul Olivier Clément, în prefaţa volumului „Spre ziua cea neînserată. Viaţa Elisabethei Behr-Sigel (1907-2005)“.

„A răspuns chemării lui Dumnezeu“

Deşi s-a confruntat cu tragediile secolului 20, cu cele două războaie mondiale şi cu regimurile totalitare, Elisabeth Behr-Sigel nu a şovăit niciodată, iar „în iureşul unor situaţii fără ieşire, s-a arătat a fi o femeie cu o vocaţie fundamentală, care a răspuns chemării lui Dumnezeu printr-o credinţă întreagă. De-a lungul unei existenţe eminamente laice, predând germana, iar mai apoi filozofia pentru a-şi ajuta familia, Elisabeth a simţit nevoia să transmită mesajul Evangheliei, adeseori într-o manieră nouă“, arată teologul Olivier Clément.

Astfel, Elisabeth Behr-Sigel a făcut cunoscută, în Occident, prin lucrări şi numeroase conferinţe despre Teologia din Răsăritul creştin, iar „deschiderea şi spiritul ei de dialog au jucat un rol important în dezvoltarea acestor iniţiative care au permis Tradiţiilor creştine să se îmbogăţească reciproc, una prin cealaltă“, a arătat Olivier Clément. În lucrările sale, Elisabeth Behr-Sigel a abordat teme precum sfinţenia în Rusia sau problema condiţiei femeii în creştinism.

Mediator între Răsărit şi Apus

Autoarea volumului, Olga Lossky arată că „prin intermediul scrisului ei, Elisabeth continuă să îşi asume activ acest rol de mediator între Tradiţiile Răsăritului şi Apusului. Articolele ei din jurnalele catolice şi protestante sunt la rândul lor în număr foarte mare. Deopotrivă dispusă să dialogheze şi riguroasă în luările ei de poziţie, Elisabeth reprezintă punctul de vedere al Tradiţiei răsăritene a Bisericii. Stilul ei se caracterizează printr-o mare precizie jurnalistică în ceea ce priveşte informaţiile pe care le oferă cititorului. Elisabeth are grijă să adune datele care îi permit să analizeze o problemă în deplină cunoştinţă de cauză. Preocuparea ei de a fi exhaustivă şi cea pentru adevăr au ca rezultat redactarea unor articole complexe, de o meticulozitate uneori excesivă, autoarea neconformându-se unei anumite simplificări ce ar putea face ca lectura să câştige în limpezime“.

Nu în ultimul rând, „cititoare neobosită, Elisabeth împărtăşeşte şi altora curiozitatea faţă de publicaţiile teologice ale timpului său prin intermediul numeroaselor note de lectură şi recenzii publicate în special în revista «Contacts». De la lucrarea cheie a părintelui Lev Gillet, «Orthodox Spirituality» (Spiritualitatea ortodoxă), publicată în 1946, până la studiul părintelui Boris Bobrinskoy, intitulat «Le Mystčre de lâÉglise» (Taina Bisericii), apărut în 2003, Liselotte a recenzat aproape o sută cincisprezece cărţi“.

De asemenea, Elisabeth Behr-Sigel a construit o „întreagă galerie de personaje cheie ale Bisericii din secolul al XX-lea şi prezintă cu minuţie cauzalitatea marilor evenimente din istoria religioasă occidentală ale epocii“, subliniază autoarea biografiei. De asemenea, Elisabeth Behr-Sigel a activat până la o vârstă înaintată în numeroase medii culturale şi academice, ţinând conferiţe în diverse colţuri ale lumii.