Bisericile de pe coasta japoneză a Pacificului au fost distruse

Cataclismele din ultima perioadă şi ameninţarea unui dezastru nuclear au creat o situaţie fără precedent în Japonia. Comunitatea ortodoxă română de aici a suspendat activitatea liturgică în zona Nagoya-Osaka, fiind acordată doar consiliere religioasă. O bună parte dintre locuitori au fost evacuaţi, iar preoţii de aici nu recomandă românilor să vină în vizită în insula niponă.

Viaţa cotidiană a luat sfârşit pentru mulţi dintre japonezi şi ceilalţi locuitori de alte naţii odată cu puternicul seism ce a avut loc pe 11 martie. Valurile uriaşe de apă şi apoi ameninţarea unui dezastru nuclear ce au urmat seismului de 8,9 grade pe scara Richter au transformat viaţa într-un adevărat coşmar pentru numeroşi locuitori ai Ţării Soarelui Răsare.

Chiar dacă sunt renumiţi pentru calmul lor şi pentru educaţia pe care au primit-o despre cum să se comporte în caz de calamităţi, liniştea le-a fost puternic tulburată văzându-şi distruse locuinţele, şcolile, instituţiile şi infrastructura şi, mai grav, pierzându-şi părinţi, copii, vecini sau persoane dragi.

Pe lângă pierderile materiale deosebit de grave, mii de oameni şi-au pierdut viaţa sau au fost daţi dispăruţi şi zeci de mii au avut de suferit.

Doi preoţi români, misionari printre japonezi

Printre cei care au trăit şi trăiesc aceste clipe de coşmar se numără şi o importantă comunitate ortodoxă, Biserica Ortodoxă Română având în această ţară două parohii conduse de doi preoţi români.

Unul dintre ei este părintele Cristian Gheorghiu, parohul Bisericii "Învierea Domnului" din Nagoya, Osaka, iar celălalt este părintele Alexandru Nicodim, parohul Bisericii "Sfântul Gheorghe" din Tokyo şi împrejurimi, ambii păstorind creştini ortodocşi români, dar şi din Japonia.

Frica i-a cuprins pe toţi, şi nu atât că va mai fi un cataclism natural, un cutremur sau un tsunami, ci mai ales din cauză că se va dezlănţui un cataclism ce are la origine mâna omenească, mult mai devastator decât cutremurul sau valurile de apă.

De aceea, cei mai mulţi au părăsit sau încearcă să părăsească insula, cei mai speriaţi fiind străinii, după cum mărturiseşte părintele Alexandru Nicodim.

"Japonezii sunt calmi, mai mult străinii se impacientează, mulţi dintre aceştia au părăsit deja Japonia. Chiar şi dintre români sunt destui care au părăsit Japonia, precum şi dintre membrii parohiei noastre sunt mulţi care au plecat sau care urmează să plece fie în România, fie în alte ţări, până când se va mai stabiliza situaţia", a declarat pentru Radio Trinitas părintele Alexandru Nicodim, ce păstoreşte românii ortodocşi din Tokyo şi împrejurimi.

Totuşi, capitala Japoniei nu a fost la fel de afectată ca şi celelalte regiuni. Mai gravă este situaţia în zonele Nagoya-Osaka, unde păstoreşte părintele Cristian Gheorghiu. Aici slujbele au fost suspendate temporar, însă pentru o perioadă nedeterminată, acordându-se doar consiliere membrilor parohiei. Groaza că reactoarele nucleare vor putea exploda, precum şi frica de un nou cutremur au făcut ca oamenii să îşi pregătească strictul necesar şi să vegheze non-stop pentru a putea părăsi locuinţele. După cum a relatat părintele doctor Cristian Gheorghiu, "se poate observa că resursele sunt limitate. Deşi există o educaţie serioasă cu privire la cutremure sau alte cataclisme naturale, în privinţa aspectului radioactiv există multă ignoranţă. Informaţiile sunt contradictorii.

Guvernele şi experţii străini încearcă să arate gravitatea situaţiei printr-o analiză ştiinţifică, căutând să-şi recheme cetăţenii lor, pe când guvernul japonez încearcă să minimalizeze consecinţele, spre a nu crea panică sau o migraţie masivă a locuitorilor săi din zonele calamitate. Populaţia Japoniei este numeroasă, iar consecinţele suferinţei, asemenea. În aceste condiţii, urgent îi rugăm pe conaţionalii noştri ca, spre binele lor, să nu călătorească spre Japonia cel puţin până când situaţia nu se va stabiliza cumva", a declarat părintele Gheorghiu, citat de Agenţia de ştiri Basilica.

Centrul Misionar Român şi Parohia Nagoya-Osaka îşi suspendă temporar activitatea pe o perioadă neindefinită. Atât structura locurilor de rugăciune publice folosite, cât şi situaţia generală nu prezintă momentan încredere, de aceea părintele îndeamnă la hotărâri responsabile cu judecata raţională spre a preveni orice potenţială periclitare a credincioşilor noştri. Ceea ce face acum este să se roage cu smerenie spre înţelepţire.

Episcopul ortodox Serafim de Sendai (Biserica Autonomă Japoneză) a vorbit despre consecinţele grave ale cutremurului din Japonia, pentru credincioşii ortodocşi din această ţară.

"Din mila lui Dumnezeu, Biserica din Sendai nu a fost prea grav avariată, iar viaţa în oraş este în curs de restaurare, însă bisericile de pe coasta Pacificului sunt distruse şi am pierdut comunicarea cu ele", a spus episcopul în mesajul său trimis Patriarhului Kirill al Moscovei şi al întregii Rusii în ziua de marţi, 15 martie 2011, citat de Agerpres.

"Cutremurul a provocat daune mari, greu de descris, pe coasta estică a Japoniei de Nord. Ajutorul pentru victime vine din toată ţara, dar nu avem o imagine completă a evoluţiei, fiindcă drumurile şi celelalte căi de comunicaţie sunt distruse", a mai spus Episcopul Serafim.

Numărul japonezilor care se recunosc ortodocşi este de aproximativ 30.000. În ceea ce priveşte numărul de români de aici, potrivit datelor oficiale, în Japonia trăiesc în prezent aproximativ 5.000-6.000 de români.

"Gândul meu este să-mi văd Biserica-Mamă"

Preotul Cristian Gheorghiu, parohul Bisericii "Învierea Domnului" din Nagoya-Osaka, a declarat în exclusivitate pentru "Ziarul Lumina": "Am decis suspendarea temporară pe termen nelimitat a serviciilor publice religioase, atât la Centrul Misionar Român din Nagoya, cât şi activităţile pastoral-misionare din Parohia "Învierea Domnului" din Nagoya-Osaka. Consilierea credincioşilor continuă neîntrerupt. Situaţia incertitudinii generale datorată multiplelor cataclisme naturale ce au avut loc simultan, cât şi pericolul iminent al radioactivităţii îmi întăresc raţional decizia de a recomanda evacuarea tuturor conaţionalilor din parohia noastră, iar celor din România imperativul de a nu încerca să se aventureze cumva în direcţia Japoniei. De ce? Pentru că viaţa trebuie să trăiască. Dacă avem respect pentru suferinţa ce au avut-o mamele noastre în momentul naşterii noastre, va trebui să preţuim viaţa, care vine de la Dumnezeu prin părinţii noştri. Prioritatea acum este viaţa. Acum, în aceste momente de încercare, trebuie să înţelegem smerenia în Duh şi Adevăr. Momentul smerit al naşterii noastre trebuie respectat, iar noi, copiii lui Dumnezeu, cei botezaţi în numele Sfintei Treimi, avem datoria să păstrăm trupul nostru, prin căutarea sfinţeniei, căci sunt vase alese ale Duhului Sfânt. Mai mult decât atât, dacă în Sfânta Biserică ne rugăm pentru împlinirea celor bune şi de folos, sănătate, viaţă îndelungată şi sfârşit creştinesc, acum este timpul şi datoria fiecăruia să-şi aducă aminte că avem misiunea să propovăduim o cultură a vieţii, cuvântul Celui ce este Cuvânt mântuitor. Mai mult decât atât, dacă dezastrele naturale de aici, cutremur, tsunami, inundaţii, alunecări de teren, vulcani, taifunuri şi altele, sunt câteodată înfricoşătoare, cataclismul ce are la origine mâna omenească are consecinţe cu mult mai grave. Paradoxal, nu ne mai este frică de dezlănţuirea naturii, ci ne îngrozim de consecinţele iresponsabile ale celor ce nu pot controla ceea ce au făcut. Iar acum omul ca un făcător, înşelându-se, a devenit distrugător.

Din momentul deciderii evacuării m-am îmbrăcat cu reverenda şi rasa şi am pus epitrahilul pe grumaz. Gândul meu este să-mi văd Biserica-Mamă, exact aşa cum albina se întoarce mereu la stupul de la care a plecat. Nu voi mai scoate epitrahilul nici zi, nici noapte. Dacă Domnul ne va chema, trebuie să fiu pregătit, şi, ca orice preot, trebuie să fiu înmormântat (aici incinerat) cu veşmântul preoţesc, aşa cum spune rânduiala Bisericii Ortodoxe. De voi trăi, trebuie să-mi aduc aminte că doar harul preoţiei mă va salva, epitrahilul rămânând singurul meu scut dăruit în ziua hirotoniei mele ca preot. Aşadar, noaptea trecută, am dormit cu uşa întredeschisă, cu bagajele sumar pregătite ca să evacuăm în caz că centrul misionar se va prăbuşi, dar afară este acum un pericol crescând al radioactivităţii. Când dormeam, mi-am acoperit pruncii Iona şi Isaia cu epitrahilul, fiindcă în momentele acestea ne aflăm la ora adevărului. Aşteptând zilele Învierii, tuturor le urăm curaj şi gând bun la Dumnezeu".

Colecte de bani organizate de Patriarhia Română

Pentru a veni în sprijinul oamenilor din Japonia, pentru a-i ajuta să depăşească momentele dificile în care sunt, Patriarhia Română îndeamnă la compasiune şi solidaritate, adresând

ierarhilor, clerului şi credincioşilor de la parohiile şi mănăstirile ortodoxe române din ţară şi diaspora îndemnul de a organiza colecte în bani pentru ajutorarea celor afectaţi de cutremurul devastator din Japonia care a curmat mii de vieţi omeneşti şi a provocat imense pagube materiale.

Sumele colectate pot fi depuse în următoarele conturi pentru sinistraţi ale Patriarhiei Române:

RO54RNCB0075004895030091 (Lei),

RO27RNCB0075004895030092 (Euro),

RO97RNCB0075004895030093 (USD),

deschise la Banca Comercială Română, filiala Sector 4, Bucureşti, cu menţiunea "AJUTOR PENTRU JAPONIA".

Patriarhia Română, în consultare cu Mitropolia Ortodoxă a Japoniei, cu sediul în Tokyo, va oferi ajutorul financiar direct celor care au de suferit în urma acestei calamităţi naturale din Japonia, cu speranţa că generozitatea clerului şi a credincioşilor ortodocşi români va aduce un strop de alinare sufletească şi ajutor pentru refacerea morală şi reconstrucţia materială a comunităţilor atât de greu încercate din această ţară din Orientul Îndepărtat.