Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
BNR anticipează o perioadă mai lungă de stabilitate a prețurilor
Banca Naţională a României a coborât dobânda-cheie la 1,75% pe an, cel mai mic nivel pe care l-a avut vreodată, și a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior, iar pentru anul următor banca centrală previzionează o inflaţie în scădere la 2,5%, faţă de prognoza anterioară care indica 3,2%. Pe de altă parte, potrivit BNR, amplele efecte economice ale crizei sanitare se vor resimți cu precădere în trimestrul II al acestui an.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu, a afirmat, referindu-se la evoluţia inflaţiei, că va urma o uşoară scădere a preţurilor, după care indicatorul de inflaţie se va plafona în jurul nivelului de 2,5% pe o perioadă mai lungă, cu variaţii relativ mici.
„Urmează o uşoară scădere a preţurilor după care se va plafona cumva indicatorul de inflaţie în jurul nivelului de 2,5% pe o perioadă mai lungă de timp cu variaţii relativ mici. Asta arată două lucruri. Pe de o parte, ţinând cont de factorii fundamentali, există anumite presiuni pe indicatorul de inflaţie, în ciuda faptului că trecem printr-o perioadă în care ne-am fi aşteptat ca aceste presiuni să fie mult mai reduse (…). Pe de altă parte, avem câteva influenţe care vin mai ales din preţul petrolului care trag în jos acest indicator şi, în consecinţă, simplificând puţin, putem miza pe o perioadă mai lungă de timp de stabilitate“, a spus Dan Suciu, la Digi 24.
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa de vineri, Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
În scenariul de bază, actuala criză de sănătate publică este presupusă a exercita doar efecte temporare asupra activităţii economice, chiar dacă de o severitate ridicată, arată raportul BNR. În aceste condiţii, unul dintre cele mai relevante riscuri ar putea fi acela al transformării acesteia într-o criză persistentă, fie prin prelungirea situaţiei medicale pe o perioadă mai lungă, fie prin o posibilă reinflamare a cazurilor de contaminare în viitor.
Potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, efectele economice ale implementării măsurilor de distanţare socială se vor resimți cu precădere în trimestrul II. „Prognoza macroeconomică este marcată de un grad neobişnuit de ridicat de incertitudine, având în vedere puţinele date statistice disponibile, precum şi experienţele anterioare limitate privind evoluţia economiilor în crize pandemice cu forme de manifestare atât de intense. Aceasta face dificilă anticiparea duratei şi intensităţii crizei, cu implicaţii directe asupra perspectivelor privind momentul, gradualitatea şi robusteţea revenirii activităţii economice“, se mai spune în raport.
BNR menţionează că pe termen scurt sunt prevăzute pierderea unui număr de locuri de muncă (atât de natură temporară, cât şi permanentă) şi frânări importante ale dinamicilor salariale.
(Cristina Zamfirescu)