Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând din 8 decembrie 2025, o monedă din tombac cuprat cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal. Aversul monedei îl prezintă
BNR: Inflația va rămâne ridicată în următoarele luni
Evaluările Băncii Naționale a României indică o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei faţă de anticipările anterioare, în special în prima parte a orizontului de prognoză. Anul 2025 ar urma să se încheie cu o rată anuală a inflaţiei de 9,6%, față de nivelul de 8,8% prognozat în urmă cu trei luni.
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea estimată în proiecţia precedentă, arată Banca Națională a României în Minuta publicată luni a ultimei şedinţe de politică monetară a Consiliului său de administraţie, din 12 noiembrie. O reintrare în intervalul ţintei este așteptată abia în trimestrul I 2027 - cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza de acum trei luni, din august.
„Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3,0% şi 2,7% previzionate anterior”, se arată în minuta BNR. În opinia Consiliului BNR, responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele peste aşteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare la energie şi de majorarea TVA şi a accizelor. Referitor la economie, BNR arată că evaluările indică o creştere modestă în perioada 2025-2026, în contextul implementării reformelor fiscale, al inflaţiei ridicate și al frânării consumului populaţiei, corelate cu utilizarea fondurilor aferente PNRR.
Într-o analiză publicată pe platforma OpiniiBNR.ro, viceguvernatorul Băncii Naţionale, Cosmin Marinescu, precizează că saltul inflaţiei are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei şi de majorarea impozitelor indirecte. El a explicat că, în ciuda acestor presiuni inflaţioniste, BNR a decis, în şedinţele din august, octombrie şi noiembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% după „cântărirea atentă a prognozelor şi a spectrului de riscuri”. Edificatoare în acest sens sunt contracţia PIB cu 0,2%, în trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei într-un deficit de cerere consistent în 2025 şi care va fi semnificativ în 2026. Cifrele arată o contracţie în august cu 4% a comerţului, doar parţial recuperată în septembrie, şi cu 7,3% a serviciilor, în sincron cu scăderea cu 5% a câştigului salarial real. Viceguvernatorul BNR se aşteaptă ca, peste aproximativ două trimestre, preţurile să-şi încetinească semnificativ creşterea, din cauza consumului puternic reprimat, iar inflația să fie de 3,7% la final de 2026. (C.Z.)





