BNR: Povara creditelor ar trebui împărţită între clienţi şi bănci

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a îndemnat la soluţii raţionale şi echilibrate care să se aplice individual în cazul clienţilor care au contractat credite în franci elveţieni. BNR împreună cu băncile şi cu Asociaţia Română a Băncilor au prezentat o serie de soluţii agreate.

Creşterea bruscă a francului elveţian a creat o problemă majoră pentru mai bine de 75 de mii de persoane care s-au împrumutat cu ani în urmă în această monedă, iar acum au ajuns în imposibilitatea de a-şi mai permite să-şi plătească ratele. În acest caz, Banca Naţională a României s-a declarat pentru o împărţire echilibrată a poverii între clienţi şi bănci, măsurile ce vor fi luate urmând să se aplice individual „întrucât situaţiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite“. „Vorbim de măsuri raţionale şi echilibrate ca soluţii la problemele creditelor în franci elveţieni, suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor. Marja de reducere aplicată depinde însă de la o bancă la alta“, a declarat vineri şeful Băncii Centrale, Mugur Isărescu, citat de Agerpres. Guvernatorul BNR a explicat şi de ce Banca Naţională nu a putut interzice creditele în franci elveţieni arătând că o astfel de măsură ar fi fost în contradicţie cu principiile de aderare la Uniunea Europeană.

Conducerea BNR împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au făcut publice o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, cu precizarea că în afara acestora pot fi găsite şi altele, însă fără a discrimina debitorii în alte monede. Astfel, măsurile vizează: menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor.

În acelaşi timp, instituţiile bancare vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii. Guvernatorul a mai transmis că va transmite Parlamentului un mesaj foarte clar, anume că nu poate fi adoptată o soluţie generală, „ci mai multe soluţii diferenţiate, iar noi lucrăm la ele“.

Creditele în fraci elveţieni variază foarte mult în funcţie de venituri, destinaţie, volumul şi scadenţa creditului, precum şi după gradul de îndatorare a debitorilor. Potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, jumătate dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 1.500 de lei, în timp ce doar puţin peste 10% (11,5%) dintre debitori au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Ieri, francul elveţian era cotat pe piaţa interbancară la 4,1793 lei, în scădere faţă de ziua de vineri, când a avut o cotaţie de 4,267 lei. (Oana Nistor)