Bolile legate de alimentaţie costă UE 192 miliarde de euro anual

Experţi din domeniul sănătăţii au cerut guvernelor europene să privească taxa pe care autorităţile române vor să o introducă pe produsele de tip fast-food drept un model ce ar putea deveni valabil pentru întregul continent în lupta cu problema obezităţii. „Oamenii din fostele state comuniste văd aceste produse drept simboluri ale libertăţii, o nouă legătură cu Occidentul şi un semn al creşterii bunăstării personale“, se arată într-un material publicat de Inter Press Service

România vrea să introducă o taxă pentru mâncarea de tip fast-food, iar mai mulţi specialişti europeni din domeniul sănătăţii cer ca măsura să se extindă la restul Europei, anunţă Agenţia de ştiri Inter Press Service (IPS), citată de Agerpres. O poziţie similară a fost adoptată şi de Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), care şi-a exprimat susţinerea pentru decizia autorităţilor de la Bucureşti şi a cerut şi altor state să folosească măsuri similare în lupta împotriva obezităţii.

În scrisoarea deschisă semnată de secretarul general al EPHA, Monika Kosinska, se arată că „România nu este singura ţară cu această problemă, iar în Europa s-a ajuns în situaţia în care problemele legate de dietă reprezintă cauza a 60% dintre decesele premature“.

„Există şi un aspect economic al problemei“, atrage atenţia reprezentantul EPHA, „respectiv acela că bolile care au legătură cu modul de alimentaţie costă Uniunea Europeană peste 192 miliarde de euro anual, incluzând aici tratamentele, medicamentele şi zilele de muncă pierdute de către persoanele care se îmbolnăvesc“.

„Românii au obiceiuri alimentare puţin sănătoase şi pentru că sunt săraci“

Experţii citaţi de IPS spun că interesul înnoit pentru mâncarea de tip „junk food“ este unul dintre motivele creşterii rapide a obezităţii în ţările est-europenee. „Proporţia cazurilor de obezitate creşte în toată Europa de Est şi este cauzată de caracteristicilor tipic occi-dentale: o viaţă mai sedentară, lipsa generală de activitate fizică, utilizarea computerelor, privitul la televizor sau mâncarea de tip fast-food“, explică Vojtech Hainer, din partea Institutului Ceh pentru endocrinologie.

„În unele ţări de aici (Europa de Est - n.r.), nivelul de grăsimi din mâncare este situat între cele mai ridicate de pe continent“, atrage atenţia expertul ceh. „Acest tip de taxă ar putea fi bună şi ar putea ajuta lumea să piardă din greutate, dar (imple-mentarea proiectului - n.r.) trebuie să se facă aşa cum trebuie“, consideră Cristian Panait, nutriţionist la o clinică din Bucureşti.

„Trebuie să li se spună oamenilor exact ce este sănătos şi trebuie ca alimentele să fie impozitate în funcţie de cât de sănătoase sunt. Dacă nu i se va spune populaţiei să mănânce alimente sănătoase, simpla impozitare a celor nesănătoase nu va fi suficientă“, explică nutriţionistul român.

Obezitatea infantilă s-a dublat în ultimii 4 ani

Potrivit cifrelor Ministerului român al Sănătăţii, jumătate din populaţia României este supraponderală, iar obezitatea infantilă, la copii cu vârste cuprinse între trei şi nouă ani, s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând la nivelul de 3,5%.

În materialul dedicat dezbaterii cu privire la introducerea taxei pe produsele fast-food, Inter Press Service citează şi reprezentanţii producătorilor de alimente, care susţin că românii au „obiceiuri alimentare puţin sănătoase şi pentru că sunt săraci“, iar creşterea preţului la unele alimente, prin adăugarea acestei taxe, nu va face „decât să înrăutăţească situaţia“. „Aceasta este o realitate, în condiţiile în care salariul mediu în România nici nu ajunge la 350 de euro, iar românii cheltuie aproape jumătate din venituri pe mâncare“, conchide agenţia de ştiri.

Potrivit experţilor citaţi de Inter Press News, „în perioada comunistă, multe state din fostul bloc sovietic nici nu ştiau ce înseamnă pizza, hamburger ori cartofi prăjiţi“. „După 1989, popularitatea alimentaţiei rapide, oferite mai ales de lanţurile de magazine occidentale, a explodat în România şi alte state din regiune. Amintindu-şi de restricţiile regimurilor comuniste, societatea vedea aceste produse drept simboluri ale libertăţii, o nouă legătură cu Occidentul şi un semn al creşterii bunăstării persona-le“, se arată în materialul Inter Press Service.