Bonele pot fi angajate cu contract de muncă

Meseria de bonă a devenit una reglementată prin adoptarea, în şedinţă de Guvern, a normelor metodologice de aplicare a legii privind exercitarea acestei profesii. Bonele vor încheia astfel un contract, fie direct cu părinţii copilului de care vor avea grijă, fie cu o firmă care furnizează celor interesaţi servicii de baby-sitting. Contractul de muncă va include un plan de activităţi care se elaborează împreună cu părintele, în funcţie de numărul de copii aflaţi în supraveghere, de categoria de vârstă şi de nevoile copilului sau copiilor, de cerinţele familiei.

Părinţii au, în sfârşit, instrumentele legale pentru a trage la răspundere bonele care nu acordă îngrijire corespunzătoare copiilor lor. Singura condiţie este să aibă încheiat un contract de muncă sau de prestări servicii cu acestea. Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, adoptate de Guvern în ultima şedinţă săptămânală, sunt două modalităţi legale prin care o bonă poate fi angajată: fie în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană juridică acreditată ca furnizor de servicii sociale – adică o firmă sau asociaţie specializată în acordarea de servicii de baby-sitting –, fie în baza unui contract de prestări de servicii încheiat direct între bonă, ca persoană fizică autorizată, şi părinte sau reprezentantul legal al copilului. „Noile reglementări includ un model de asigurare a serviciilor de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei, respectiv servicii instructiv-educative prin care se asigură îngrijirea, creşterea, protecţia, educaţia şi învăţarea copilului, folosind metode variate şi alternative de educare şi supraveghere”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivit normelor metodologice, contractul individual de muncă şi contractul de prestări de servicii includ, în anexă, ca parte integrantă din contract, planul de activităţi care include responsabilităţi ale bonei privind protejarea copilului de orice formă de abuz, neglijare, exploatare, însoţirea copilul la spital, în caz de urgenţă, până sosesc părinţii sau reprezentantul legal, oferirea unei alimentaţii corespunzătoare calitativ şi cantitativ, adaptată vârstei, nevoilor şi preferinţelor acestuia, în funcţie de meniurile stabilite cu reprezentantul legal al copilului.

Planul de activităţi se elaborează în acord cu părintele copilului şi se poate revizui anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia, programul reprezentantului legal. De menţionat că dacă părinţii sau reprezentanţii copilului au dificultăţi în redactarea unui plan de activităţi adecvat, ei pot cere sfatul reprezentanţilor serviciului public de asistenţă socială care au obligaţia să asigure, la cerere, în mod gratuit, consiliere în vederea elaborării acestuia.

O altă regulă importantă se referă la faptul că, în premieră, activitatea bonei acreditate poate fi controlată sau testată de inspecţia socială, însă controlul se realizează doar cu acordul şi în colaborare cu părintele sau reprezentantul legal. Bonele trebuie să demonstreze inspectorilor că ştiu să acorde primul ajutor, să-i vorbească unui copil sau să-l hrănească.

Conform legii, orice persoană fizică poate deveni bonă, fie că este cetăţean român, fie străin, cu domiciliul sau reşedinţa legală în România, atât timp cât este calificată, adică a urmat un curs de calificare acreditat şi îndeplineşte o serie de condiţii care ţin de starea de sănătate şi profilul psihologic, necesare pentru a obţine acreditarea din partea Ministerului Muncii. Ca obligaţii principale, bona trebuie să îngrijească şi să supravegheze copilului, să îl hrănească şi să îi acorde primul ajutor în caz de îmbolnăvire sau de accidentare, se spune în Legea nr. 167/2014.