Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană, în 2022, au fost Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), conform datelor publicate, recent, de
25 Apr, 2024
Bucureştenii sunt cei mai îndatoraţi români
Românii nu se feresc să apeleze la creditul bancar în momentul în care vine vorba să-şi cumpere o casă, o maşină sau chiar obiecte mai puţin costisitoare, cum ar fi electrocasnicele. Acest fapt se vede şi în statisticile băncii naţionale a României. În luna iulie, împrumuturile românilor în euro au crescut cu 12%, iar cele în alte monede străine s-au majorat cu peste 21%. Prin comparaţie, creditele în lei au crescut cu doar 8,32% în iulie, comparativ cu luna precedentă. În concluzie: românii preferă valuta pentru împrumuturi, tentaţi de dobânzile promoţionale mult mai reduse decât cele la lei. Aici reamintim faptul că trebuie să fim foarte atenţi la aceste oferte pentru că dobânzile pot exploda la expirarea perioadei de promoţie. În ceea ce priveşte destinaţia, în topul preferinţelor se află creditul de consum, cu o pondere de 80% din totalul creditelor contractate. Cei mai îndatoraţi români sunt cei din Capitală. Aceştia au contractat peste o treime din creditele din România.
Bucureştenii sunt fruntaşi în clasamentul celor mai îndatoraţi români. După ei vin Clujenii, care au împrumutat peste 4 miliarde de lei. Pe locul trei se află judeţul Constanţa, urmează Timiş şi Braşov. Cel mai des solicitate credite sunt cele de consum. Datoriile românilor faţă de bănci în urma contractării de credite de consum reprezintă aproape 80% din total. Creditul de consum a crescut de la cel mult 5.000 de euro, în urmă cu trei-patru ani, la 20.000 de euro. Concomitent, perioada în care acesta trebuie rambursat s-a dublat, ajungând la zece ani. Cu toate acestea, România are potenţial în privinţa cererii de credite. Creditul mediu pe locuitor este de trei ori mai mic decât în Ungaria. Statisticile arată că românii preferă împrumuturile pe termen lung, pe perioade mai mari de cinci ani. Acest lucru se întâmplă din nevoia de a împrumuta sume mari de la instituţiile de credit, în condiţiile în care nivelul veniturilor este destul de scăzut.
