Bucureşti, Braşov şi Iaşi, cele mai poluate oraşe din ţară

Şantierele de construcţii şi autoturismele vechi reprezintă principalele surse de poluare a aerului în marile oraşe, în prezent în România cele mai poluate fiind Capitala, Iaşiul şi Braşovul. De altfel, ţara noastră a primit notificare de pre-infringement de la Comisia Europeană. România deţine 142 de staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului şi 17 staţii mobile.

Comisia Europeană a iniţiat încă de la sfârşitul anului 2014 procedura de infringement împotriva ţării noastre ca urmare a poluării cu praf peste limitele admise din marile oraşe ale ţării. În privinţa acestei probleme, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cris­tiana Paşca Palmer, a declarat marţi-seară că România mai are de rezolvat situaţia doar în ceea ce priveşte Capitala şi oraşele Iaşi şi Braşov. „Referitor la poluare, într-adevăr sunt probleme de poluare a aerului, fapt ce a dus România într-o situaţie de pre-infringement, în special trei oraşe mari, în clipa de faţă: Iaşi, Braşov şi Bucureşti. La Braşov lucrurile s-au îmbunătăţit, pentru că atunci când se constată o depăşire a parametrilor, autorităţile locale sunt cele care au responsabilitatea să ia măsuri, în sensul că trebuie să-şi facă un plan de îmbunătăţire. Asta cere Comisia Europeană în zonă de infringement. Cei care au ieşit au doar un plan de monitorizare a calităţii aerului”, a explicat ministrul mediului la televiziunea publică.

În ceea ce priveşte situaţia din Capitală, ministrul a subliniat că a avut recent o întâlnire cu primarul interimar în cadrul căreia i-a explicat ce atribuţii are autoritatea locală în privinţa îmbunătăţirii calităţii aerului. Astfel, şantierele de construcţie trebuie protejate cu perdele umede, roţile camioanelor trebuie spălate atunci când ies din şantier etc. „Toate aceste lucruri ţin de autoritatea locală, care trebuie să şi constate când asta nu se întâmplă şi să ia măsuri”, a spus doamna Paşca Palmer.

O altă sursă de poluare a aerului în marile oraşe este reprezentată de maşinile învechite, ministrul amintind de programul „Rabla”, derulat prin Administraţia Fondul de Mediu, care susţine cetăţenii să-şi cumpere maşini cu mai puţine emisii de carbon.

România deţine 142 de staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului şi 17 staţii mobile, dispuse în toată ţara prin intermediul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului.

„Există la nivel naţional o Reţea Naţională de Monitorizare a Aerului, care cuprinde aceste staţii, dar unele dintre ele sunt un pic depăşite tehnologic, iar altele nu mai funcţionează foarte bine. La nivel de Bucureşti sunt 8 astfel de staţii, dar numai două funcţionează în clipa de faţă. Ce am făcut anul acesta, ca o măsură prioritară: avem prevăzute resursele financiare la buget să reparăm această Reţea Naţională, astfel încât până la final de an 2016 sper ca toate staţiile să funcţioneze şi să dea datele corecte”, a mai spus ministrul Paşca Palmer. Potrivit ministerului de resort, în 2016, bugetul alocat din Fondul de mediu pentru înlocuirea echipamentelor uzate ce alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) se ridică la valoarea de 2,7 milioane de lei. Pe lista de achiziţii se află un analizor de particule cu determinare simultană a fracţiilor (PM10 şi PM2.5), 3 panouri externe de informare a publicului, un calibrator portabil, 6 analizoare de dioxid de sulf, 8 analizoare de dioxid de azot, 3 analizoare de monoxid de carbon, 4 analizoare de ozon, două analizoare de compuşi organici volatili, 5 seturi de senzori meteo (pentru direcţia vântului, viteza vântului, temperatură, umiditate, presiunea atmosferică, radiaţia solară şi cantitatea de precipitaţii), echipamente de colectare şi transfer de date (8 calculatoare - data logger pentru achiziţia datelor + software şi 8 modemuri transmisie date).