Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Bucureştiul, printre cele mai poluate capitale europene
▲ Primul Index Verde al Oraşelor din Europa realizat de „Economist Intelligence Unit“şi Siemens plasează Bucureştiul pe locul 28, în topul celor mai curate oraşe europene ▲ Copenhaga este oraşul cel mai „verde“ dintr-un număr de 30 de metropole europene ▲
Oraşele scandinave se află pe primele locuri ale clasamentului, care listează oraşele din punctul de vedere al dezvoltării durabile, Copenhaga fiind declarat „cel mai verde“ oraş din Europa, urmat de Stockholm, Oslo, Viena şi Amsterdam. Studiul, prezentat de Siemens la Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice de la Copenhaga, a evaluat cele 30 de oraşe sub opt categorii: emisii CO2, energie, clădiri, transporturi, apă, deşeuri şi folosirea terenurilor, aer şi guvernanta „Verde“. „Oraşele pot folosi acest studiu pentru a-şi prioritiza eforturile în reducerea amprentei de carbon. Analizele noastre indică faptul că oraşele europene analizate sunt lideri din punctul de vedere al protecţiei mediului înconjurător. În particular, aproape toate cele 30 de oraşe - care adăpostesc aproximativ 75 de milioane de locuitori - au emisii de CO2 per locuitor mai mici decât alte ţări din UE,“ a declarat James Watson, Managing Editor al Economist Intelligence Unit şi editorul studiului. Cel mai performant oraş în această categorie, Oslo, emite doar 2,5 tone de emisii CO2 per locuitor pe an, cu mult mai puţin decât media înregistrată în Uniunea Europeană - de 8,5 tone, scrie Euractiv.ro, citând studiul. În plus, aproape toate oraşele au dezvoltat deja şi implementat parţial o strategie de mediu. „Totuşi, toate oraşele au în faţă provocări uriaşe. De exemplu, sursele regenerabile de energie totalizează în prezent doar 7% din totalul de energie electrică furnizată în aceste oraşe - cifră aflată cu mult sub ţinta de 20% planificată de UE până în anul 2020,“ a adăugat Watson. Mai mult, procentul mediu de deşeuri reciclate este mai mic de 20%, iar un litru de apă din patru este risipit din cauza pierderior din reţea. Gradul de conştientizare a protecţiei mediului în oraşele scandinave a fost foarte ridicat ani la rândul, fapt ce se reflectă şi în obiectivele de mediu ale acestor oraşe. Copenhaga, de exemplu, intenţionează să ajungă un oraş fără emisii de carbon până în anul 2025. În ţările scandinave, produsul intern brut per cap de locuitor este peste medie, iar aceste ţări bogate au investit considerabil în protecţia climatică. Plasarea ţărilor est-europene în coada clasamentului este determinată de valorile mult mai scăzute ale produsului intern brut şi de contextul istoric, incluzând aici şi atenţia scăzută oferită protecţiei climatice în deceniile trecute. În particular, consumul ridicat de energie în clădiri şi infrastructura depăşită reflectă acest aspect, mai comentează Euractiv.ro. În domeniul transportului public, oraşele est-europene înregistrează însă scoruri peste medie. De exemplu, Kievul, oraş care ocupă locul 30 în clasamentul general, are cel mai ridicat procent estimat de persoane care folosesc transportul public pentru a face naveta. Bucureştiul s-a clasat pe locul 28 în clasamentul general: categoria emisii CO2 - locul 24, categoria Energie - locul 23, categoria Clădiri - locul 21, categoria Transporturi - locul 28, categoria Apă - locul 28, categoria Deşeuri şi Folosirea terenurilor - locul 28, categoria Aer - locul 27 şi categoria Guvernanta „Verde“ - locul 30.