Bucureştiul se vrea „Oraşul In-vizibil” în 2021

În mai puţin de o lună de zile vom cunoaşte numele oraşului din România care va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii, în 2021. Primăria Municipiului București a depus, recent, dosarul final de candidatură pentru obținerea acestei mult râvnite titulaturi, sub conceptul de „Oraș In-vizibil”.

Numele oraşului câştigător al titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi făcut public pe 16 septembrie 2016, iar juriul, format din 12 experți inter­naționali, va trebui să aleagă dintre Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare. Fiecare oraş a propus, prin intermediul dosarului de candidatură, un program cât mai original şi mai divers, care să cuprindă evenimente culturale, artistice sau alte tipuri de activităţi ce se vor desfăşura pe parcursul întregului an 2021. Competiţia este cu atât mai acerbă cu cât oraşul declarat câştigător va beneficia, pe lângă vizibilitate internaţională, şi de fonduri consistente din partea Comisiei Europene (CE), mai exact 1,5 milioane de euro, dar și din partea Guvernului român şi autorităţilor locale. Banii vor fi folosiţi atât pentru derularea proiectelor culturale, cât și pentru modernizarea orașului, inclusiv pentru infrastructură.

ArCub - Centrul Cultural al Municipiului București - informează că Primăria Generală a depus, recent, la Ministerul Culturii, al doilea dosar de candidatură, cel final, pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, dosar ce conţine proiectele pe care oraşul intenţionează să le implementeze, până în 2021, desigur, dacă va primi acest titlu. „Conceptul cu care Bucureştiul candidează este «Oraşul In-vizibil», iar candidatura îşi propune să aducă la lumină toate aspectele uitate, neimaginate, nerealizate, tot potenţialul neexploatat, deci invizibil, al oraşului. Cele peste 70 de proiecte incluse în dosar se întind pe o perioadă de şase ani şi se înscriu în trei teme, care îşi propun să reînvie memoria pierdută a oraşului, să îl deschidă şi să îl facă mai accesibil pentru locuitorii săi, să valorifice şi să multiplice iniţiativele artistice şi culturale care există deja”, se arată într-un comunicat citat de Agerpres.

Cei care au pus la punct dosarul de candidatură susţin că au transformat orașul „într-un laborator deschis de cultură urbană”, în care bucureștenii au fost invitaţi să experimenteze, să contribuie cu ideile lor la proiectele care schimbă orașul. „I-am întrebat pe bucureșteni ce își doresc. Pentru că ideile, dorințele și visurile lor pot schimba orașul. Ideea de proces participativ deschis, în care cetăţenii orașului nu sunt numai consultaţi, dar sunt și implicaţi direct în procesul de candidatură a Bucureștiului, alături de toate organizaţiile culturale, publice, administrative ale orașului, inclusiv mediul de afaceri, este principiul de bază al candidaturii – cel care conferă legitimitate acestui proces”, se arată pe pagina oficială a candidaturii – www.bucuresti2021.ro.
Pe 14 septembrie, Bucureştiul va primi vizita juriului european, care evaluează toate cele patru oraşe rămase în competiţie, urmând ca, pe 15 septembrie, organizatorii să susţină dosarul de candidatură în faţa acestuia, iar pe 16 septembrie să fie anunţate rezultatele.

În 2021, România și Grecia vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii, fiind pentru a doua oară când un oraş românesc va deţine acest titlu, după Sibiu, în 2007. În Grecia, în etapa finală s-au calificat orașele Eleusis, Kalamata şi Rodos, iar până la finalul anului juriul de experți independenți reunit la Atena va stabili numele oraşului câştigător. Celor două Capitale Europene ale Culturii din România şi Grecia li se va alătura, în 2021, și un oraș dintr-o țară candidată la UE, Novi Sad, Serbia, sau Herceg Novi, Muntenegru.