Bucuria încondeierii ouălor într-un festival naţional

Consiliul Judeţean Suceava, Primăria comunei-muzeu Ciocăneşti Bucovina şi Centrul Cultural Bucovina au organizat la sfârşitul săptămânii trecute, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, ediţia a VIII-a. Manifestarea a reunit meşteri populari din Bucovina, dar şi din alte zone ale ţării.

Casa de Cultură "Florin Gheucă" din localitatea Ciocăneşti, judeţul Suceava, a fost neîncăpătoare în perioada 4-6 martie 2011, când s-a desfăşurat aici Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. Câteva sute de încondeietori din toată ţara au venit să expună ouăle încondeiate şi să prezinte publicului tainele acestui meşteşug. Festivalul a fost completat şi de prezenţa mai multor artişti populari, care au susţinut concerte la diferite instrumente muzicale tradiţionale. Vineri după-amiază, la Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate Ciocăneşti a avut loc Simpozionul "Tradiţii de Paşte în România şi în lume", care a pus în valoare tradiţiile româneşti, discutându-se şi despre menţinerea lor pe mai departe. Sâmbătă dimineaţă, deschiderea oficială a festivalului a debutat cu o slujbă de binecuvântare. A urmat apoi vizitarea târgului de artizanat, a expoziţiei de ouă încondeiate şi artizanat şi a Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate. Aşa cum s-a întâmplat şi în ceilalţi ani, vremea a fost deosebit de frumoasă, astfel încât expozanţii veniţi din mai multe zone ale ţării s-au înscris la concursurile de ouă încondeiate, de gastronomie din preparate tradiţionale de post şi de Lăsatul secului şi la spectacolul de muzică intitulat "Glasul trâmbiţei, tulnicului, cornului, cobzei, fluieraşului şi buciumului în Ciocăneşti". Duminică, 6 martie 2011, credincioşii din Ciocăneşti şi vizitatorii au participat la slujba Sfintei Liturghii oficiată în toate bisericile parohiale şi de mănăstire, din comuna Ciocăneşti.

"Tradiţia, cultura şi credinţa sunt strâns legate în cadrul festivalului"

Festivalul are loc în fiecare an înainte de începutul Postului Mare, întrucât în această perioadă meşterii populari încondeiază "cele mai frumoase ouă", după cum ne-a explicat primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă. "În momentul în care vrei să încondeiezi un ou trebuie să ai în inima ta modelul pe care vrei să-l creezi, care vine dintr-o dragoste profundă pentru a-l împodobi. În noaptea Învierii, când este stropit oul cu agheasmă, este binecuvântată munca mâinilor. Modelele de pe casele locuitorilor din Ciocăneşti seamănă cu oul. Acest lucru reliefează o veche tradiţie în care motivul de pe costumul popular se regăseşte atât pe oul încondeiat, cât şi pe casele locuitorilor. Localitatea Ciocăneşti este singura din ţară care întruneşte cele trei elemente ale motivului popular, fapt pentru care a fost îndreptăţită să organizeze acest festival. Meşterii care au venit la acest festival sunt oameni care au ceva de spus din punctul de vedere al credinţei. Tradiţia, cultura şi credinţa sunt strâns legate în cadrul festivalului. Trebuie să ne cunoaştem istoria, credinţa, voinţa, astfel încât să ne întoarcem privirea spre sufletul nostru", a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

Arta încondeierii ouălor

Meşterii populari au mărturisit că vin de mai mulţi ani la acest festival pentru a expune, dar şi pentru a explica vizitatorilor câteva din tainele încondeierii ouălor. "Venim cu drag în fiecare an la acest festival cu ouă încondeiate, cu mărgeluţe, costume populare, icoane şi tapiţerii. Noi suntem o familie de artişti populari şi suntem impresionaţi de motivele care apar pe casele din Ciocăneşti, pentru că sunt asemănătoare cu cele de pe ouăle încondeiate", a spus Maria Galasu din Rădăuţi. "Noi lucrăm ouă încondeiate tradiţionale de mai multe feluri: cu ceară naturală, cu ceară colorată, cu vopsele tradiţionale de pe vremuri. Trebuie să avem mare răbdare să putem încondeia ouă şi să ducem pe mai departe harul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Ne bucurăm că putem demonstra cum se realizează aceste ouă încondeiate şi să explicăm semnificaţia culorilor pe care le folosim. Mulţumim lui Dumnezeu că ne ajută ca, prin îndemânarea noastră, să nu pierdem tradiţiile din Bucovina şi, mai mult de atât, copiii noştri au deprins arta încondeierii ouălor", ne-a declarat Ana Marocico din localitatea Măgura, comuna Ulma, judeţul Suceava. "Am venit la acest festival pentru a cânta alături de alţi membri ai familiei la tunic, un instrument tradiţional din Ţara Moţilor. Pe vremuri, la tunic se mai spunea vâlva pădurilor. Tunicul se foloseşte în suitul oilor la munte, la moarte, la botez, înainte de Sfânta Liturghie", a afirmat Mariana Gligor, coordonatoarea grupului şi membră a Uniunii "Munţii Apuseni" din Cluj-Napoca.