România are nevoie de o strategie națională pe termen lung în agricultură, având în vedere importurile mari de alimente care dezechilibrează balanța comercială agroalimentară, lipsa de competitivitate,
Buget pe 2025 axat pe domeniile cu deficit comercial
Agricultura în 2025 va dispune de un buget de 25 de miliarde de lei credite bugetare, mai mic cu 8,4% față de 2024, şi de 37 de miliarde de lei credite de angajament (+5,5% comparativ cu anul precedent), potrivit sintezei proiectului de buget, un document aflat încă în lucru, obținut de două publicații online. Potrivit ministrului de resort, principala ambiție pentru acest an în agricultură este reprezentată de investițiile în domeniile în care România are deficit comercial, în special în zootehnie și legumicultură.
Ministerul Agriculturii va sprijini dezvoltarea zootehniei şi va lansa proiecte importante în sectorul de creştere a porcilor și în sectorul avicol, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu, săptămâna trecută, la un târg de promovare a produselor agroalimentare autohtone. „În perioada următoare şi în următorii patru ani, ministerul va avea un singur scop: dezvoltarea de ferme de zootehnie. Toate aceste investiţii vor fi cu un sprijin destul de consistent: 70% schemă de ajutor de stat, 30% contribuţia beneficiarilor”, a afirmat Barbu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, în 2025 va continua dezvoltarea sectorului de creştere a porcilor, astfel încât producția să ajungă la 5,2-5,3 milioane de capete. „Aşa cum am spus (...) sunt domenii esenţiale acolo unde noi avem deficit în balanţa comercială. Am investit foarte mult în bazinul legumicol cu aceste echipamente de încălzire, pe de o parte. Continuăm şi anul acesta în sectorul de porc: de la 3,2 milioane, România va ajunge undeva la 5,2-5,3 milioane de porci crescuţi”, a spus ministrul. În privința cărnii de pui, țara noastră a ajuns la un grad de autosuficienţă de 145%, „iar peste 180 de milioane de pui - pentru că România produce cel mai de calitate pui, 70-90% hrănit cu porumb - pleacă la export”, a susținut şeful de la Agricultură, precizând că au fost deschise două pieţe importante: Franţa şi Germania.
Potrivit lui Florin Barbu, a crescut ponderea alimentelor românești în magazine și consumul de produse românești. „Eu vă spun că peste 75% produse procesate în România (...) sunt în magazinele de retail. Acum, dacă vorbim de fructe, în România nu putem face banane, portocale. (...) Eu zic că retailerii au intrat într-o linie dreaptă. Spun acest lucru de ce? În două magazine de retail din România nu există carne de porc sau de pui adusă din afară. (...) Să ştiţi: consumul produselor românești de către români a crescut”, a adăugat Florin Barbu.
În 2023, deficitul comercial la produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi a cerealelor) a fost de 6,3 miliarde de euro, sumă cu care importurile de alimente au depășit exporturile. Domeniul „campion” la importuri a fost carnea, România cumpărând din alte țări carne ca materie primă de circa 1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă şi preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 de milioane de euro. (C. Z.)