Comisarul desemnat de România, Roxana Mînzatu, propusă pentru portofoliul de vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru „oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți seara la Bruxelles
Bugete de austeritate și creșteri de taxe în Italia și Franța
Din cauza deficitelor și datoriilor publice mari înregistrate în 2023, Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia au intrat în iunie acest an în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să trimită Comisiei Europene, până la 15 octombrie, câte un plan de ajustare bugetară, pe patru sau șapte ani, în care să prezinte măsurile prin care vor reduce deficitul la cel puțin 3% din PIB, iar datoria la mai puțin de 60% din PIB. La fel România, care este încă din 2021 în această procedură.
Pe baza datelor, statele membre care fac în prezent obiectul unei proceduri de deficit excesiv au înregistrat, în 2023, un deficit care a depășit valoarea de referință de 3% din tratatul UE: Italia a avut un deficit de 7,4%, Ungaria - 6,7%, România - 6,6%, Franța - 5,5%, Polonia - 5,1%, Malta și Slovacia - 4,9%, Belgia - 4,4%. Procedura de deficit excesiv urmărește să garanteze că statele vizate revin la sau mențin disciplina în bugetele lor și evită să cheltuiască mai mult decât veniturile.
Guvernul polonez şi-a prezentat săptămâna trecută planul de consolidare fiscală, conform căruia deficitul va reveni sub 3% în 2028, iar datoria sub 60% din PIB în 2030, transmite Reuters. „Am decis o traiectorie pe patru ani. (…) Pentru noi este foarte important ca acest plan şi soluţiile adoptate să nu ne limiteze dinamica de creştere economică, să nu ne limiteze investiţiile”, a declarat ministrul finanţelor, Andrzej Domanski. El a subliniat că deficitul este cauzat şi de creşterea cheltuielilor militare ale Poloniei, până la 4,7% din PIB în 2025.
La Paris, guvernul a prezentat joi bugetul pe 2025, unul de austeritate, al cărui obiectiv este recâştigarea controlului asupra „datoriei colosale” pe care o are Franța. Datoria publică a țării a ajuns în iunie la 112% din PIB, nivelul de îndatorare cel mai ridicat din UE. Guvernul vrea să reducă deficitul la 5% în 2025 şi a avertizat că în absenţa măsurilor de austeritate deficitul ar ajunge la 7%.
Bugetul vizează reduceri de cheltuieli de 60 miliarde de euro şi majorarea impozitelor percepute marilor averi şi corporații. Conform Bloomberg, vor fi impuse impozite temporare asupra a 440 de companii cu cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro, care vor aduce la buget 8 miliarde în 2025 şi 4 miliarde în 2026. În cazul populației, 65.000 de gospodării vor avea impozite mai ridicate, care vor genera 2 miliarde de euro la buget anul viitor.
În Italia, bugetul pe 2025 nu a fost finalizat, dar, potrivit ministrului de finanţe, Giancarlo Giorgetti, va fi „un buget care va necesita sacrificii din partea tuturor, prin impozitarea profiturilor suplimentare.
Este un efort pe care trebuie să-l facă întreaga ţară, atât persoanele fizice, cât şi IMM-urile şi marile companii”. De asemenea, în planul de ajustare bugetară pe care îl va trimite la Bruxelles, Italia se va angaja să reducă deficitul sub limita UE de 3% din PIB până în 2026. (C. Z.)