Bursa produselor agricole, necesară pentru dezvoltarea agriculturii

▲ În faţa unei producţii mai bune decât anul trecut, în ciuda ploilor care au provocat destule pagube, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă agricultura românească ▲ În opinia oficialului, lipsa spaţiilor de depozitare şi lipsa unei burse a produselor agricole ţin pe loc dezvoltarea agriculturii ▲ Pentru rezolvarea problemei privind stocarea cerealelor, ministrul propune adaptarea programului „Fermierul“ prin care să rezerve o anumită sumă în vederea cofinanţării unor eventuale proiecte de investiţii în capacităţi de stocare ▲

Ministerul Agriculturii a anunţat pentru acest an o recoltă mai bună decât cea de anul trecut, însă, comparative cu cele anunţate în Europa, continuă să se afle cu mult sub media UE. „Deocamdată, nu am finalizat toate estimările privind pagubele înregistrate din cauza secetei la porumb şi floarea-soarelui. Chiar dacă seceta nu a afectat culturile într-o proporţie la fel de mare ca în 2007, porumbul a avut de suferit, mai ales în zona de sud a ţării“, a spus ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş.

Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a încercat să susţină irigaţiile şi în acest an, mărind nivelul subvenţiei de la patru la şapte milioane de lei vechi pe hectar, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra culturilor însămânţate în primăvară, în special a celei de porumb.

Probleme cu stocarea recoltei

Dacian Cioloş a adăugat că în 2008 s-au menţinut aceleaşi probleme legate de dezvoltarea capacităţilor de stocare. „Din punctul de vedere al producătorilor agricoli şi al organizării filierei, anul acesta au fost probleme care persistă de câţiva ani şi care ţin de organizarea şi dezvoltarea capacităţilor de stocare la producători. Realizarea acestora ar permite o scoatere treptată pe piaţă a producţiei de cereale, dar şi o repartizare mai echitabilă a marjei de beneficiu între producători şi depozitari, care, în momentul de faţă, pare benefică doar la depozitari şi comercianţi“, a explicat ministrul Agriculturii.

Pe termen mediu, acest lucru se va concretiza într-o lipsă de capacitate financiară pentru a susţine dezvoltarea fermelor.

„Dacă agricultorul nu reuşeşte să vândă producţia la un preţ rezonabil, este foarte greu să vorbim de dezvoltarea agriculturii“, a mai spus Cioloş, subliniind că, în toate discuţiile cu producătorii, a insistat pentru găsirea unor modalităţi şi mecanisme, cu susţinere de la Stat, pentru dezvoltarea acestor capacităţi de stocare la producători sau la organizaţiile de producători. „Numai în aceste condiţii, dacă în anii următori ne vom putea bucura de producţii bune şi preţurile vor fi acceptabile pentru agricultori, astfel încât să le rămână suficient de mult pentru a reinvesti, putem vorbi de creşterea perfomanţelor în agricultură“, a arătat Dacian Cioloş.

Grânare prin programul „Fermierul“

Spre exemplu, în Franţa, unde mai mult de jumătate din capacităţile de stocare sunt în mâna producătorilor, „producătorii francezi de cereale primesc în fermă din partea cooperativei în jur de 150-155 de euro/tonă, deşi grâul se vinde cu 170 de euro/tonă, dar capacităţile de stocare sunt în mâna producătorilor prin intermediul acestor cooperative“, a menţionat ministrul Agriculturii.

Oficialul MAPDR intenţionează să facă o adaptare în programul „Fermierul“ prin care să rezerve o anumită sumă în vederea cofinanţării unor eventuale proiecte de investiţii în capacităţi de stocare, iar aceste proiecte să poată fi depuse pe Programul Naţional pentru Dezvoltare rurală (PNDR) pe măsura de investiţii în ferme. „La noi capacităţile de stocare sunt în sector privat şi sunt doar câţiva producători care sunt şi traderi şi comercianţi. De aceea, noi nu-i putem opri să ţină producţia pentru reglarea pieţei naţionale pentru că au tot dreptul să o vândă la export. În condiţiile în care ar exista concurenţă, deci şi mai multe capacităţi de stocare, altfel ar sta lucrurile şi la nivelul pieţei, dar şi în ceea ce priveşte ritmul de aprovizionare a morarilor. Cred că investiţiile în silozuri sunt la fel de rentabile ca şi cele în utilaje agricole“, a explicat ministrul Agriculturii. De asemenea, Cioloş consideră că această măsura ar trebui cumulată cu cea privind emiterea certificatelor de depozit. Astfel, s-ar putea crea o bursă a cerealelor în România, pentru că aceste certificate vor putea fi tranzacţionate pe piaţă între recolte şi ar exista şi un preţ mai apropiat de ceea ce se întâmplă pe piaţă. „Nu în ultimul rând, este esenţial să găsim o modalitate de a scoate la lumină, pe o piaţă organizată, producţia la negru din agricultură, iar pentru acest lucru trebuie să ne gândim la facilităţi fiscale pentru producători. Statul nu ar avea nimic de pierdut dacă ar reduce sau ar elimina câţiva ani anumite sarcini financiare pentru producători, cu condiţia ca ei să se înregistreze fiscal şi să îşi pună producţia pe piaţă. Aşa se explică de ce România importă produse alimentare, nu pentru că nu le produce, ci pentru că nu le comercializează într-un comerţ civilizat“, a mai completat ministrul Dacian Cioloş.

▲ Producţie bună, plătită prost

Pentru anul 2008, producătorii agricoli se aşteaptă la o recoltă de grâu mult mai bună decât în 2007, producţia medie fiind de peste 3.000 de kilograme la hectar. Cantitatea recoltată a ajuns, până în prezent, la 7,7 milioane de tone. De asemenea, producţia de porumb ar putea ajunge la aproximativ zece milioane de tone în acest an, dacă nu vor exista fenomene meteorologice nefavorabile, conform estimărilor.

Analiştii estimează pentru acest an, în România, o producţie agricolă de 52,5 miliarde de lei (15,8 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul trecut.

Valoarea producţiei agricole din 2007 a fost de 47,7 miliarde de lei, faţă de 50,7 miliarde de lei în 2006, potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderea în volum a producţiei a fost mult mai mare, dar preţurile ridicate pentru produsele agricole au ridicat valoarea acesteia. Pentru acest an, numai valoarea producţiei de cereale a fost estimată de analişti la 31,59 miliarde de lei, producţia animală - la 19,19 milioane de lei, iar serviciile agricole - la 0,74 milioane de lei.