Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Calcule înaintea alegerilor de mâine din Statele Unite

Calcule înaintea alegerilor de mâine din Statele Unite

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 04 Noiembrie 2024

Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie va fi decis, practic, de alegătorii din cele șapte state „swing”, indecise, notează Reuters. Tensiunea a crescut în ultimele 3 săptămâni, de când toate sondajele îi arată pe cei doi can­didați principali, democrata ­Kamala Harris și republicanul Donald Trump, la egalitate, iar în ultimele zile de campanie ambii s-au întrecut în remarci acide și atacuri, în încercarea de a înclina balanța în statele nehotărâte.

Spre deosebire de alte funcții federale şi la nivel de stat, preșe­dintele american nu este decis prin vot direct, ci de un Colegiu Electoral format din 538 de electori desemnaţi de cele 50 de state, pe baza votului cetățenilor și a principiului „câștigătorul ia tot”. Un candidat trebuie să câştige cel puțin 270 din cei 538 de electori. În cazul egalităţii de 269 la 269, Camera Reprezentanţilor alege președin­tele, pe baza votului delegaţiei fiecărui stat, un scenariu despre care analiştii spun că l-ar favoriza pe Trump.

Dacă fiecare stat, în afară de cele indecise, votează ca de obicei - fie cu democrații, fie cu republicanii -, Harris ar avea 226 de electori, iar Trump 219, rămânând în joc restul de 93 de voturi.

Aceste 93 de voturi sunt ale statelor a căror preferință, potrivit sondajelor, nu înclină clar într-o direcție sau alta. Ele sunt Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord. Până în 2016, Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin votau, tradițional, cu democraţii. Dar, în 2016, Trump a câştigat la limită în toate cele trei. Patru ani mai târziu, Joe Biden a revendicat Michigan, Wisconsin şi Pennsylvania pentru democraţi și a înregistrat victorii surprinzătoare în Georgia şi Arizona, care, istoric vorbind, erau republicane.

Pennsylvania, care are 19 electori, mai mult decât orice stat „swing”, este considerat crucial, fiind văzut ca statul „punctului de cotitură”, cel care ajută un candidat să treacă de 269 de voturi. Dacă Harris pierde Pennsylvania, ar trebui să câştige fie Carolina de Nord, fie Georgia - care au votat cu democraţii doar de trei ori în ultimele patru decenii. În schimb, dacă Trump pierde Pennsylvania, ar trebui să câştige fie Wisconsin, fie Michigan, care din anii 1980 şi până acum au ales o singură dată un republican - chiar pe Trump, în 2016, scrie AFP.

Un alt lucru interesant este că 48 de state acordă voturile electorilor pe baza principiului „câştigătorul ia tot”. Două state fac excepție, Nebraska şi Maine, care alocă voturile electorale explicit câştigătorului din fiecare district. Asta face ca obținerea electorilor din aceste două state să fie, de asemenea, o miză importantă. De aceea ambele partide au cheltuit milioane de dolari pe publicitate într-un district-cheie care ar putea decide preșe­dintele: districtul Douglas, de care ține orașul Omaha, Nebraska. (C. Z.)

Citeşte mai multe despre:   vot