Cale ferată de mare viteză între Viena şi Constanţa

▲ Linia va porni din Viena, va trece prin Budapesta, Bucureşti şi va avea ultima staţie în Constanţa ▲ Fiecare ţară îşi va face studiul pre-fezabilitate al tronsonului care o străbate, urmând ca aceeaşi procedură să fie aplicată, în cadrul studiului de fezabilitate, şi construcţiei ▲ Trenurile vor putea circula cu o viteză între 220 şi 250 de kilometri pe oră ▲

România a fost desemnată lider al proiectului pentru construirea unei linii feroviare de mare viteză care să unească Viena, Budapesta şi Bucureştiul, cu staţie terminus la Constanţa, potrivit informaţiilor remise de Ministerul Transporturilor. România este coordonatoarea proiectului pentru că va construi cea mai lungă secţiune din viitoarea linie, de circa 800 de kilometri. România a fost desemnată şef de proiect în urma primei reuniuni trilaterale româno-ungaro-austriacă, care a stabilit la Bucureşti, în perioada 30 septembrie-1 octombrie, acţiunile care trebuie întreprinse pe viitor. Cele trei părţi au stabilit că, până la 1 decembrie, partea română va prezenta proiectul de parteneriat între cele trei ţări, iar acordul comun pentru construirea acestei linii va fi semnat în perioada ianuarie-februarie 2009. În urma discuţiilor, la care au participat reprezentanţii celor trei state, s-a stabilit necesitatea instituirii unui grup de lucru pentru analiza principi-ilor, documentelor statutare şi a programului de punere în aplicare a investiţiei. Cele trei părţi au stabilit că fiecare ţară îşi va face studiul de pre-fezabilitate al tronsonului care o străbate, urmând ca aceeaşi procedură să fie aplicată în cadrul studiului de fezabilitate şi construcţiei. Studiul de pre-fezabilitate va fi finanţat de Programul de coopera-re transnaţională Sud-Estul Europei (SEE 2007 - 2013), susţinut de Ministerele Dezvoltării din ţările participante.

Tronsonul din România ar putea fi făcut din fonduri europene

Potrivit părţii române, acest tronson ar putea fi finanţat fie prin fonduri europene, fie prin Parteneriat Public Privat, pentru a degreva bugetele naţionale având în vedere valoare mare a investiţiei, care ar putea ajunge la 12 miliarde de euro doar pe tronsonul românesc, în funcţie de traseul stabilit şi dificultatea construcţiei, având în vedere că un kilometru de cale ferată de mare viteză poate ajunge şi la 25 de milioane de euro pe kilometru. Responsabili de aceste in-vestiţii vor fi Ministerele Transporturilor din cele trei ţări, la care se adaugă companiile de căi ferate CFR (România), MAV (Ungaria) şi OBB (Austria). Primăria Vienei este, de asemenea, interesată de acest proiect. Potrivit CFR, costul proiectului pe secţiunea românească se ridică la opt miliarde de euro. În cazul asigurării unei finanţări continue, ar putea fi respectat graficul de execuţie, execuţia urmând să înceapă în circa patru ani, iar lucrările să dureze între cinci şi opt ani. Potrivit graficului CFR, până la sfârşitul anului va fi elaborat studiul de pre-fezabilitate, iar în 2009 vom avea un studiu de fezabilitate, urmând organizarea procedurilor pentru selectarea unui constructor, cel mai probabil în 2010 sau, cel târziu, 2011. România şi Ungaria au semnat, în noiembrie 2007, cu ocazia şedinţei de guvern comune, un acord comun pentru construirea acestei linii.

Viteză între 220 şi 250 de kilometri pe oră

Cele două ministere ale Transporturilor au ales ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa pentru a integra cele două state în sistemul feroviar internaţional de călători cu trenuri de mare viteză care leagă marile oraşe europene. Ulterior, cele două părţi au cooptat şi Viena în această iniţiativă. Noua linie feroviară de mare viteză va lega astfel Bucureştiul de Viena, apoi München şi Frankfurt. Trenurile vor putea circula cu o viteză între 220 şi 250 de kilometri pe oră. În prezent, în Europa sunt în operare peste 5.500 de kilometri de linie de mare viteză, alţi 3.400 de kilometri sunt în construcţie, iar 8.500 de kilometri de linie TGV sunt în proiectare.