Calificări căutate pe piaţa muncii

În România există calificări în învăţământul superior cărora nu le corespunde nici o ocupaţie pe piața muncii, atrage atenţia Tiberiu Dobrescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC), de aici și şansele reduse de angajare pentru tinerii în această situație. Ei sunt nevoiţi să se orienteze spre joburi conexe sau pur şi simplu să se recalifice profesional.

Pentru nivelul de calificare 6, respectiv ni­ve­lul de licenţă, există în registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior nu mai puţin de 567 de profesii. Un nu­măr mare compa­rativ cu situația din ţările Uniunii Europene (UE), unde sunt înre­gistrate între 80 şi 100 de calificări. Deși sunt multe profesii trecute în registrul român, o bună parte dintre acestea nu au corespondent cu ocupațiile de pe piața muncii. „Dacă am pune pentru fiecare cel puţin trei ocupaţii, asta ar însemna cam 1.500 de ocupaţii numai pe zona de licenţă. Dacă adăugăm şi specializările de la programele de masterat (...) ar reieşi un număr de vreo 4.000 şi ceva de ocupaţii aferente numai învăţământului superior. Suntem neserioşi. La nivel european, pe zona de cali­ficări de nivel 6, există între 80 şi 100 de calificări şi noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învăţământul superior cărora nu le corespunde nici o ocupaţie”, a atras atenţia Tiberiu Dobrescu, preşedintele ANC, la conferinţa „Educaţia RE-sursă economică”, organizată de Platforma pentru Educație Competi­tivă. Acesta a subliniat şi exis­tența unor denumiri nepotrivite ale specializărilor. „În zona de masterat, mi-a venit spre aprobare ca şi specializare, înainte să se ducă la ARACIS, o denumire de calificare de trei rânduri. Stau să mă gândesc că acel absolvent se va duce la un interviu pentru o anumită ocupaţie şi, până să îşi prezinte calificarea, cred că se termină interviul”, a spus repre­zentantul ANC, citat de Agerpres.

România s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puţin 27% din populaţie, cu vârsta între 30 și 34 de ani, cu educaţie super­i­oară. „La nivel european, ţările membre şi-au propus ca acest nivel să fie de 40%. La ora actuală, suntem undeva la 24% ca pondere a populaţiei care are calificare nivel 6~, a arătat Dobrescu.

Fondatorul Platformei pentru Educaţie Competitivă, Violeta Vijulie, a susţinut că învăţământul trebuie privit din perspectiva com­petitivităţii economice. „Un sistem de educaţie performant este acela ai cărui absolvenţi reuşesc să se integreze pe piaţa muncii. Este acela în care atât copilul, cât şi dascălul sunt respectaţi şi este acela în care eforturile vin din toate tipurile de organizaţii - Guvern, Parlament, şcoli, firme, ONG-uri, sindicate, patronate”, a explicat Vijulie.

Potrivit unui studiu realizat de compania de resurse umane Smartree, facultățile cu profil de inginerie software sau de limbi străine sunt cele ale căror absol­venți își găsesc cel mai repede un loc de muncă, imediat după terminarea studiilor. Totodată, aceş­tia sunt şi cei mai bine plătiţi şi au şi şansa unei ascensiuni rapide în carieră. Alte domenii cu spe­­-c­­ia­lizări căutate pe piaţa muncii sunt medicina şi ingineria. În ultimii ani, specializările din cadrul Politehnicii au fost tot mai cău­tate de către absolvenţii de liceu, pe fondul cererii în creștere de ingi­neri. „Şi absolvenţii de Agro­nomie au şansa de a găsi, într-un timp foarte scurt, un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi dezmorţirii activităţii pe acest segment”, apre­ciază re­pre­zentanţii Smar­tree. La polul opus, există fa­cul­tăți unde se predau informaţii din mai multe domenii, nefiind pus accentul pe o anumită specia­lizare, un exemplu în acest sens fiind Managementul şi Ingineria economică.