Campania de recoltare a strugurilor este în toi

Cultivatorii de viţă-de-vie sunt în plin proces de culegere a strugurilor şi de producere a vinului. În zona de sud a ţării, producţia este peste aşteptări, în timp ce zona de nord a fost afectată de grindină şi dăunători, ceea ce înseamnă o recoltă mai puțin bogată.

Odată cu venirea toamnei începe și vremea culesului de struguri, astfel că forfota a împânzit deja podgoriile din toată țara. Oamenii culeg roadele muncii de peste an şi fiecare încearcă să obţină un vin cât mai natural şi cu un gust cât mai bun. Vara însorită a contribuit la acumularea de zahăr în struguri, astfel că se așteaptă ca, în acest an, vinul chiar să fie de calitate. Totuși, pentru ca recolta să fie bună, viticultorii trebuie să acorde atenție modului cum pun strugurii la presat, dar şi vasului în care sunt puşi la fermentare, susțin specialiștii viticultori. Potrivit acestora, alegerea momentului optim pentru începerea culesului este determinat de maturarea deplină a strugurilor, mai exact atunci când înregistrează valoarea maximă de zaharuri. În funcţie de soi şi de arealul viticol, strugurii ajung la maturitate în diferite perioade ale sezonului vară-toam­nă.

Soiurile albe de struguri se coc mai întâi, fiind urmate de strugurii negri. De asemenea, coacerea strugurilor este influenţată de solul pe care aceştia cresc, de aceea acelaşi soi de struguri se va matura mai repede în sudul ţării şi mai apoi în viile din partea de nord. În anii în care strugurii sunt loviţi de grindină, așa cum s-a întâmplat anul acesta în nord, recoltarea se face mai devreme, deoarece există riscul ca pe cicatricile rămase să se dezvolte putregaiul cenuşiu. De asemenea, în toamnele calde şi ploioase se pot produce atacuri masive ale putregaiului cenuşiu, care poate duce la apariţia altor mucegaiuri şi la compromiterea întregii culturi.

Soiurile afectate

La staţiunea de cercetare pentru viticultură de la Pietroasele, lângă Buzău, din pogdoria Dealul Mare, sunt atât de mulţi ciorchini pe butuci încât oamenii nu reuşesc să îi strângă. Plantaţiile de viţă-de-vie din această podgorie sunt, anul acesta, pline de struguri mari şi dulci. Producţia este peste aşteptări. De pe un singur hectar vor fi culese peste opt tone de struguri. Soiurile care anul acesta vor da vinuri bune sunt Tămâioasa Românească, Feteasca Regală şi Feteasca Albă, Rieslingul şi Cabernetul. „Sperăm ca din acest must să obţinem un vin foarte bun”, a declarat presei Sorin Marin, directorul staţiunii pentru viticultură din Pietroasa.

În schimb, în judeţul Prahova, în Valea Călugărească, viticultorii se uită cu amărăciune la vie, întrucât piatra şi dăunătorii au făcut ravagii. „Au fost afectate soiul roşu, Merlot, Feteasca şi poate şi Pinot Noir. A fost un an dificil. Dacă punem în balanţă cheltuielile, rentabilitatea este zero și este un caz fericit dacă e zero. Dacă nu, vii cu bani de acasă”, spune Călin Constantin Merei, producător vinicol.

Producţia de vin s-a redus anul trecut cu circa 3%, până la aproximativ 3,6 milioane de hectolitri, fiind al doilea an consecutiv de scădere pentru industrie, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. România are circa 180.000 de hectare de viţă-de-vie pe rod, fiind pe locul cinci, la nivel european, din punctul de vedere al suprafeței cultivate cu viță-de-vie, şi pe locul şase din puncul de vedere al producţiei de vin.

Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin, produse anul trecut în România, sunt Feteasca Regală, Merlot şi Fetească Albă, iar zonele cu producţiile cele mai mari de vin din soiuri nobile se află în Podişul Transilvaniei, Dealurile Moldovei şi Dealurile Munteniei şi Olteniei. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul mediu de achiziţionare a strugurilor a fost în uşoară scădere anul trecut, respectiv un leu şi treizeci şi cinci de bani pentru un kilogram. Cel mai mare preţ de vânzare a fost înregistrat în 2012, la aproape doi lei pentru un kilogram.