Candidaţii la postul de preşedinte permanent al UE

▲ Săptămâna viitoare s-ar putea hotărî numele primului preşedinte permanent al Uniunii Europene, funcţie creată odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona ▲ În cancelariile europene se vehiculează nu mai puţin de şapte nume pentru funcţia supremă, presa europeană analizând pe larg în aceste zile şansele fiecăruia dintre posibilii candidaţi ▲ „Nu există favorit deocamdată, există nume care circulă, al fostului premier britanic (Tony Blair) , al prim-ministrului belgian (Herman Van Rompuy), al premierului luxemburghez (Jean-Claude Juncker)“, a declarat ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner ▲

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să decidă în viitorul apropiat cine va fi primul preşedinte permanent al Consiliului European, funcţie creată prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ce va avea loc la 1 decembrie, notează Reuters.

Preşedintele Consiliului European va fi ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Până la intrarea în vigoare a Tratatului de reformă a UE, preşedinţia Consiliului UE era deţinută semestrial, prin rotaţie, de fiecare stat membru al Uniunii.

Cotat cu cele mai mari şanse la noua funcţie europeană este premierul belgian Herman Van Rompuy (62 de ani), membru al Partidului Creştin-Democrat Flamand (CD&V). Deşi asigură postul de premier de mai puţin de un an, el a dovedit că poate conduce o coaliţie guvernamentală extrem de eterogenă precum cea care gestionează afacerile federale în Belgia (formată din creştin-democrat, socialişti şi liberali, atât flamanzi, cât şi francofoni). „Poziţia lui Van Rompuy de om al compromisului face din el o alegere foarte bună“, comentează cotidianul belgian „De Morgen“.

Şi numele premierului olandez, Jan-Peter Balkenende (53 de ani), figurează pe lista celor cu şanse la funcţia de top în UE. Şeful Guvernului Olandei apare şi el ca un candidat al compromisului. El este apreciat pentru eforturile de a spori rolul Olandei, stat fondator al UE, pe scena internaţională, cunoscute fiind demersurile sale pentru ca ţara sa să devină participantă permanentă la reuniunile G8 şi G20. Totuşi, Balkenende era la putere atunci când electoratul olandez a respins Constituţia UE, în 2005, ceea ce ar putea fi un impediment în accederea sa la postul de preşedinte al Uniunii.

Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker (54 de ani), politician de centru-dreapta cu mare experienţă şi unul dintre arhitecţii Tratatului de la Maastricht din 1993, este şi el inclus pe lista candidaţilor la preşedinţia Consiliului European. Este foarte apreciat pentru rolul de mediator între ţările mari din UE şi conduce Eurogrupul, format din miniştrii de Finanţe ai ţărilor ce au adoptat moneda euro.

Tony Blair mai are puţine şanse

Şansele fostului premier britanic Tony Blair (55 de ani, laburist) la funcţia de top în UE au scăzut evident în ultima săptămână, el nereuşind să obţină sprijinul socialiştilor europeni. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat chiar că el va susţine un alt candidat, fără a da însă nume. Candidatura lui Blair a fost însă afectată masiv de poziţia sa fermă faţă de războiul din Irak. Dezavantajul său este şi acela că Marea Britanie nu face parte din cele 16 ţări din zona euro şi nici din Spaţiul Schengen, aspecte invocate de adversarii săi la nivel european.

Fostul premier finlandez Paavo Lipponen (63 de ani, social-democrat) ar putea oferi un compromis între ţările membre mari şi mici ale UE. Fost jurnalist, el a introdus conceptul de Constituţie europeană într-un discurs din anul 2000, şi a fost şef al Guvernului de la Helsinki între 1995 şi 2003.

Wolfgand Schuessel (64 de ani), fost cancelar al Austriei, a fost menţionat în presa europeană ca un posibil candidat de centru-dreapta. El a fost cancelar al Austriei în perioada 2000-2007 şi are bune relaţii cu actualul cancelar german Angela Merkel. Candidaturii sale i se opune Franţa, care nu a văzut cu ochi buni coaliţia făcută în 2000 de creştin-democraţii austrieci cu formaţiunea extremistă a lui Jorg Haider.

Fostul preşedinte al Letoniei, Vaira Vike-Freiberga (71 de ani), numită de unii politicieni europeni şi „Doamna de fier a Estului“, a condus fosta republică sovietică devenită ulterior membră a UE şi NATO, timp de opt ani, între 1999 şi 2007.

„Nu există, deocamdată, un favorit“

Ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner, s-a pronunţat pentru alegerea unei personalităţi puternice în funcţia de preşedinte al Consiliului European, dar a refuzat să indice preferinţa sa dintre numele vehiculate, transmite AFP. „Nu există favorit deocamdată, există nume care circulă, al (fostului premier britanic) Tony Blair, al prim-ministrului belgian (Herman Van Rompuy), al (premierului luxemburghez) Jean-Claude Juncker“, a declarat Kouchner la Radio France Inter.

El a reamintit că „Franţa şi Germania vor avea candidaţi comuni“ pentru acest post şi pentru cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate.