Cantacuzinii, deschizători de drumuri

Expoziția „Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII-lea”,
vernisată în spațiile medievale ale Muzeului Național Cotroceni, reprezintă o veritabilă lecție de istorie despre cei „de bun neam”, Cantacuzinii. Aceștia au adus stabilitate internă ţării, au introdus limba română în cult şi au susţinut Biserica Ortodoxă, prin ctitoriile şi donaţiile lor.

Muzeul Național Cotroceni sărbă­to­rește 25 de ani de existență cu o expoziție impresionantă, dedicată Cantacuzinilor și intitulată „Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII-lea”, deschisă în perioada 6 octombrie 2016 - 8 ianuarie 2017. „Este o expoziție de suflet”, susțin reprezentanții muzeului, întrucât Ansamblul Cotroceni a fost ridicat de domnitorul Şerban Cantacuzino, între 1679 și 1681. Expoziția constituie o veritabilă lecție de istorie despre una dintre cele mai reprezentative familii nobiliare româneşti, din secolul al XVII-lea, Cantacuzinii, boieri cultivați, care au dat domni în Țara Românească și Moldova. Cei şase fii ai postelnicului Constantin Cantacuzino au fost toţi mari dregători, iar Şerban, domn al Țării Românești, între 1678 și 1688.
Expoziția conține tablouri votive, dar și manuscrise, cărţi, scrise sau tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a Cantacuzinilor, precum Evanghelia (1682), Apostolul (1683), Bibliile de la Veneţia (1687) şi Bucureşti (1688), Antologhionul (1705), Octoihul (1706), sau care au făcut parte din importanta bibliotecă a marelui umanist român, stolnicul Constantin Cantacuzino, unele imprimate în Occident, în secolele XVI-XVII. De asemenea, pot fi admirate hrisoave, emise de cei doi domni din familie, Şerban Cantacuzino şi Ştefan Cantacuzino, precum și argintărie de cult, dăruită de Şerban Cantacuzino Mănăstirii Cotroceni. Toate acestea pot fi admirate grație parteneriatului cu Patriarhia Română, cu Biblioteca Sfântului Sinod, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române şi cu Muzeul Naţional de Artă al României.
Prezent la vernisajul ex­poziției, Preasfințitul Episcop-vicar patriarhal Varlaam Plo­ieșteanul a transmis cuvântul de binecuvântare și felicitare din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bise­ricii Ortodoxe Române, pentru această expoziție și a subliniat legătura familiei Cantacuzino cu viața Bisericii. „Familia Cantacuzino este legată de viața Bisericii nu doar în secolul al XVII-lea, ci istoria se duce până în secolul al X-lea și se continuă cu Ioan al VI-lea Cantacuzino, care a cedat domnia lui Ioan al V-lea. Paleologul s-a retras în monahism și a scris despre doctrina isihastă, care a devenit doctrina oficială a Bisericii Ortodoxe”, a afirmat Prea­sfințitul Episcop-vicar.
Biblia lui Șerban Cantacuzino, Molitfelnicul și Liturghierul românesc au fost tipărite, fiecare în două ediții, de către Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul, pe care Biserica Ortodoxă Română îl comemorează, în acest an, alături de tipografii bisericești. Şerban Cantacuzino a încercat să se afirme şi ca un binefăcător al obştii şi al Bise­ricii, prin ctitoriri şi renovări de mănăstiri, precum şi prin donaţii şi privilegii domneşti
acordate multor locaşuri de cult, din ţară şi de la Sfintele Locuri. Voievodul a fost înmormântat, la 1688, în biserica Mă­năstirii Cotroceni, pe care a ctitorit-o, iar stema sa domnească, vulturul bicefal încoronat, purtând pe piept acvila Ţării Româneşti, a devenit modelul stemei Muzeului Cotroceni.
La vernisajul expoziției, des­fășurată pe 6 octombrie, au mai vorbit părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, precum și reprezentanții celorlalte instituții partenere acestei expoziții.