Cartoful românesc, la mare concurenţă cu cel polonez

Când vine vorba de valorificarea cartofilor de consum, după un an secetos şi unul bogat în precipitaţii, producătorul român nu ştie dacă să râdă sau să plângă, comentează situaţia portalul Recolta.eu, într-un material dedicat acestui sector agricol.

Anul trecut, cea mai mare problemă pentru producătorii din acest sector a fost reprezentată de irigaţii. „Am avut 65 de grade Celsius la sol. Ce să mai pretinzi să faci producţie de cartofi la aşa temperaturi?“, explică Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului. Anul acesta, însă, producătorii se declară încântaţi de cum arată până acum recoltele. „Mulţumim lui Dumnezeu! Culturile arată foarte bine“, spune Ioan Benea. Îngrijorarea producătorilor vine însă din preţul pe care îl vor obţine pentru munca lor, în condiţiile în care o producţie bogată înseamnă multă marfă pe piaţă, preţuri care merg în jos şi, în plus, la toate acestea se adaugă concurenţa cu cartofii aduşi foarte ieftin din alte ţări. „Un hectar de cartof pentru sămânţă ajunge la 30 de mii de lei ca şi cost de înfiinţare, iar pentru cei de consum între 15 şi 20 de mii de lei, în funcţie de provenienţa materialului de plantat: material achiziţionat, produs în fermă sau material adus din import. Şi asta, în condiţiile în care preţul la valorificare nu-l ştie nimeni. Este ca la loterie. Investeşti, faci cultura, iar după ce recoltezi, concurezi cu cei din Polonia, care vin cu facturi de 10 bani kilogramul“, spune Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare a Culturii Cartofului de la Târgu Secuiesc. Şi Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului, are o problemă în ceea ce priveşte cartofii importaţi din Polonia, pe care îi consideră „aflux de boli şi dăunători în România, o materie-primă adusă de evazionişti cu facturi nereale“.  „Cum poţi să crezi că marfa vine din Polonia la 0,10 lei kilogramul? Fie se face evaziune, fie producătorii polonezi sunt subvenţionaţi mascat, fără ştirea Uniunii Europene, şi îşi pot permite să vândă cu 0,10 bani kilogramul de cartofi“, crede Ioan Benea.

Suprafaţa plantată a scăzut cu 40%

În ultimii ani, România a fost invadată de marfă „de afară“, iar produsul autohton s-a vândut foarte slab. Producătorii s-au văzut nevoiţi să arunce loturi mari de material semincer şi cartofi de consum sau să-i transforme în fulgi „pe nimic“. „Omul s-a descurajat. În 2013, faţă de 2012, s-au plantat cu peste 40 la sută mai puţini cartofi la marii producători. Pe cei mici i-am şi pierdut din evidenţă, pentru că n-au mai avut sămânţă, n-au avut cu ce să planteze, să mai cultive cartof“, explică şeful Federaţiei Naţionale a Cartofului. „Anul trecut s-au pierdut averi în cartofi şi tocmai de asta se reduc şi suprafeţele, pentru că nu este nimeni nebun să rişte ani la rând şi să nu fie recompensat pentru treaba asta“, explică şi Romulus Oprea, un producător cu o suprafaţă cultivată de 200 de hectare.

În momentul de faţă, cartoful timpuriu a avut un preţ destul de bun pentru fermierul român, în contextul în care, în restul Europei, cultura a fost şi a rămas întârziată.

„Sunt condiţii extreme. Aţi văzut ce inundaţii au fost în ţările vestice. Asta înseamnă temperaturi mai mici, înseamnă viteză de creştere încetinită“, spune Romulus Oprea, care speră ca această situaţie să constituie un avantaj pentru producătorii români, în ideea de a-şi valorifica producţia la preţuri care să le acopere cheltuielile. Potrivit cifrelor vehiculate de producătorii din bazinele consacrate ale ţării, chiar dacă suprafeţele cultivate cu cartof anul acesta s-au redus serios, producţiile par mai bune, ceea ce ar putea însemna un echilibru cu 2012, chiar şi la capitolul preţ.