Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
„Casa de cultură românească“, un proiect pentru românii din Timoc
Până la data de 10 decembrie, tinerii români din Valea Timocului vor participa la mai multe activităţi educative extracurriculare derulate în cadrul proiectului „Casa de cultură românească“, proiect derulat cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE.
Proiectul „Casa de cultură românească Zajecar“, derulat cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Român al Afacerilor Externe, a fost lansat săptămâna trecută pentru românii din Valea Timocului, la eveniment participând lideri ai organizaţiilor culturale româneşti din Serbia de nord-est, preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, reprezentanţi ai diplomaţiei române din Serbia, ai MAE şi ai Parlamentului României.
Proiectul se va derula până la data de 10 decembrie 2013, iar printre activităţile educative extracurriculare ce vor fi promovate se numără organizarea unor module de studiu necesare dezvoltării abilităţilor de comunicare în limba maternă în domeniile: limba română, istorie, geografie, educaţie civică, fotografie şi religie, după cum a precizat managerul de proiect Oana-Elena Radu, citat de Agerpres. Aceeaşi sursă afirmă că, până la această dată, aproximativ 40 de copii din localităţi situate în Valea Timocului şi-au exprimat interesul „pentru a participa la consolidarea coeziunii şi unităţii comunităţii româneşti“. Aşezământul cultural va găzdui spectacole de teatru, concerte de muzică populară şi uşoară, activităţi culturale susţinute de scriitori români, aceste manifestări având menirea de a le trezi cursanţilor sentimentul identităţii naţionale, pentru ca ulterior, alături de familiile lor, să acţioneze pentru conservarea obiceiurilor, tradiţiilor, spiritualităţii şi a limbii româneşti. Tinerii sunt îndrumaţi la cursuri de şapte profesori.
Tot în cadrul proiectului, la Zajecar, a fost inaugurată o bibliotecă publică românească, care numără în prezent aproximativ 1.000 de exemplare de cărţi tipărite la edituri din România. Directorul general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru Românii de Pretutindeni, Zvetlana Preoteasa, a declarat că în perioada următoare se vor face eforturi pentru diversificarea fondului de carte, astfel încât cititorul să aibă la dispoziţie toate genurile literare, dar mai ales pe cele de ştiinţă şi cercetare referitoare la limba şi istoria românilor. „Etnicii români din această regiune istorică trebuie să aibă acces la literatura română clasică şi contemporană, ei având obligaţia faţă de generaţiile viitoare de a-şi proteja identitatea naţională“, a afirmat Preoteasa. Potrivit sursei citate, introducerea învăţământului în şcolile din Timoc, Morava şi sudul Dunării, din acest an, face din noua instituţie un loc permanent de întâlnire a minoritarilor care vor să studieze şi să înveţe limba română, în acest sens fiind aduse aici şi manuale şcolare în limba română.