CE: Salariul minim ar trebui stabilit de experți independenți

Vulnerabilităţile macroeconomice ale României legate de deficite și inflație, care au crescut în urma pandemiei, persistă şi expun economia la posibile şocuri externe dacă nu sunt luate rapid decizii politice, a avertizat Comisia Europeană (CE). România este unul din cele șase state membre, alături de Cipru, Ţările de Jos, Slovacia, Spania şi Suedia, pentru care Comisia a publicat acum două zile analize aprofundate în cadrul mecanismului de alertă privind dezechilibrele macroeconomice.

„Deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri”, atrage atenţia Comisia Europeană în raportul dedicat României.

Instituţia apreciază că persistenţa deficitelor ridicate ar putea spori datoria externă şi ar face România mult mai dependentă de sursele externe de finanţare, lăsând-o vulnerabilă la schimbările în încrederea investitorilor şi la factori economici din exterior. Pentru a evita riscurile la adresa stabilităţii economiei, este necesară o strategie de consolidare fiscală și implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează o creştere a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă, se arată în analiză.

Până acum, România nu a avut dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare. Cu toate acestea, deficitul public mare fiind finanţat din ce în ce mai mult din surse externe, România poate fi într-o situație delicată dacă încrederea investitorilor se modifică şi apar şocuri externe, detaliază Comisia Europeană.

Într-un capitol separat al raportului dedicat pieței muncii, Executivul comunitar subliniază că modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreţionare. „Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macro­economici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară”, apreciază CE.

În acest sens, ar fi de preferat recursul la experţi independenți. „Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor fie prin delegarea sa către experţi independenţi, fie prin utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent în Franţa şi Ţările de Jos”, se arată în raport.

Evoluţiile recente confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase care să asigure că modificările aduse salariului minim sunt predictibile şi calibrate într-un mod echitabil şi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Executivul comunitar. Reforma ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali și astfel încât să respecte în totalitate cerinţele directivei UE privind salariul minim adecvat. (C.Z.)