Ce şi cum mâncăm după un post aspru

▲ Organismul nostru este suprasolicitat în perioada sărbătorilor pascale, după o îndelungă perioadă de abţineri de la mâncărurile „de dulce“, de aceea este foarte important să nu facem excese şi să consumăm alimente uşor digerabile ▲ Specialistul în nutriţie, dr. Raluca Vişan, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“, recomandă consumul de carne slabă, eliminarea prăjelilor şi consumul prăjiturilor fără creme ▲ De asemenea, „ouăle fierte trebuie să fie puţin moi, iar mesele vor fi mici şi dese, la temperatura camerei“ ▲

Medicii recomandă ca, după o perioadă lungă de post, oamenii să fie foarte atenţi la produsele consumate, întrucât tubul digestiv şi glandele anexe acestuia sunt nepregătite să facă faţă unei alimentaţii excesive şi indigeste.

„Ficatul îndeplineşte, printre altele, funcţia de producere a bilei. După ce este secretată la nivelul ficatului, bila trece prin căile biliare în intestinul subţire, unde îşi îndeplineşte rolul important în digestia lipidelor. Surplusul de bilă, care nu se utilizează imediat, se adună într-un rezervor, numit colecist sau vezicula biliară, unde se concentrează. Pentru a evita apariţia unor disfuncţii ale colecistului (foarte frecvente în perioada sărbătorilor, pentru că la români, în această perioadă, se consumă grăsimi în exces, mai ales grăsimi saturate, de origine animală, din carne de porc, miel, mezeluri, la care se adaugă salate bogate în maioneză), se recomandă prepararea felurilor de mâncare din carne cât mai slabă - muşchi de porc, pasăre, vită - fiartă, friptă la grătar sau în tocătură dietetică, eliminând prăjelile în ulei“, recomandă dr. Raluca Vişan, medic nutriţionist la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“, Bucureşti.

Se vor evita mâncărurile bogate în grăsimi

Specialistul în nutriţie mai recomandă ca ouăle fierte să fie puţin moi, pentru a fi mai uşor digerate şi nu vor fi consumate în număr mare. Deserturile nu vor fi cu cremă, ci cu aluaturi uşoare de tip pandişpan, fructe, albuş de ou, miere.

Supele şi ciorbele vor fi slabe, din carne sau doar din legume. Se va evita carnea grasă de porc, oaie, gâscă, mezelurile, afumăturile, vânatul, peştele gras, conservele de carne şi de peşte, brânzeturile grase, caşcavalurile, prăjelile, leguminoasele uscate (fasole boabe, mazăre etc.), legumele cu celuloză dură (varză, praz, castraveţi etc.), nucile, alunele, condimentele iuţi, excesul de alcool.

Persoanele care prezintă afecţiuni hepatice cronice trebuie să îşi supravegheze foarte atent alimentaţia, întrucât aceasta are un rol foarte important în contextul mijloacelor terapeutice.

Aceste persoane vor evita toate sortimentele de carne grasă, şniţele, pateuri, tocăturile nedietetice (pregătite cu ceapă şi condimente iuţi), brânzeturile foarte sărate sau foarte grase, ouăle prăjite, untura, slănina, seul, pâinea neagră, pâinea prea proaspătă, legumele cu celuloză dură, fructele oleaginoase (măsline, nuci, alune), deserturile preparate cu multă grăsime sau cu mult ou, ciocolata, cacaua, băuturile alcoolice de orice fel, mesele abundente seara, înainte de culcare.

Dr. Raluca Vişan subliniază că supravegherea propriei alimentaţii este extrem de importantă şi în cazul acelora care suferă de boli cronice de stomac. Astfel, pacienţilor cu ulcer cronic necomplicat li se recomandă laptele dulce, făinoasele (griş, fidea, orez, spaghete), brânzeturi proaspete (de vaci, caş, urdă), ouă fierte moi sau ochiuri în apă, supe creme de cartofi, carnea de pasăre, vacă, viţel, peşte slab, legume fierte (morcovi, dovlecei, conopidă), biscuiţi, pâinea albă veche de o zi, prăjituri de casă, lapte de pasăre, fructe coapte în cuptor.

Dieta acestor pacienţi nu trebuie să cuprindă brânzeturi fermentate, ouă tari, maioneză, peşte gras (morun, nisetru, somn, cegă), sardele, raci, icre, carne grasă, slănină, untură, supe de carne în care carnea a fost pusă la fiert cu apă rece, ciorbe grase, zarzavaturi crude, tari, legume uscate, murături, gemuri, dulceţuri, pâine neagră, cafea, ciocolată.

Mesele vor fi mici, dese şi la temperatură potrivită

Persoanele care au diabet zaharat vor putea adapta regimul lor la perioada sărbătorilor consumând cu moderaţie produse de carne (cât mai slabe), garnituri sau salate din legume cu un conţinut foarte mic în glucide (fasole verde, dovlecei, roşii, ardei gras, varză, conopidă etc), ouă, brânzeturi nu prea grase. Pentru a-şi respecta raţia zilnică de glucide prescrise de medic, vor trebui să cântărească pâinea, orezul, pastele făinoase şi fructele (care vor fi acrişoare). „Este cu totul interzis să consume deserturi cu zahăr, miere şi fructe foarte dulci. Ideal ar fi să li se poată oferi deserturi îndulcite cu îndulcitori sintetici. Dacă vor consuma cozonac îndulcit astfel, va trebui să scadă cantitatea consumată din raţia de pâine pe ziua respectivă“, mai recomandă medicul specialist.

Cei ce suferă de hipertensiune arterială trebuie să consume o cantitate totală de grăsimi redusă cel puţin cu jumătate faţă de cea a individului normal.

Alimentele permise vor fi: pâine albă fără sare, veche de o zi, legume sărace în sodiu şi celuloză (morcovi, dovlecei, fasole verde, salată verde, roşii, ardei), ca salate, soteuri, piureuri, fructe, dulciuri preparate fără bicarbonat de sodiu şi fără sare, din aluaturi dietetice. „Vor fi interzise complet: brânzeturile sărate şi grase, carnea grasă sau prăjită, pâinea neagră, legumele ce conţin sodiu (ţelină, spanac, varză acră, murături etc.), fructele oleaginoase, băuturile alcoolice, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale clorurosodice, condimentele iuţi, supele de carne, maioneză. Masa de seară se va servi cu 2-3 ore înainte de culcare“, a explicat dr. Raluca Vişan. De asemenea, mesele vor fi mici şi dese şi la temperatura camerei.