Cea mai mare problemă a apicultorilor: valorificarea mierii

La sfârșitul săptămânii trecute, la București a avut loc Târgul Naţional al Mierii, prilej pentru apicultori de a face bilanțul anului în curs și de a readuce în atenția decidenților problemele cu care se confruntă acest sector. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a arătat că producția din acest an a avut de suferit din cauza secetei și a cerut mai mult sprijin de la stat pentru apicultorii autohtoni, printre soluții fiind implementarea programului „Mierea în Şcoli”. 

Apicultura este unul dintre sectoarele care au fost afectate în mod deosebit de secetă, potrivit preşedintelui ACA, Ioan Fetea. „Suntem într-o perioadă dificilă pentru apicultură, din cauza producţiilor scăzute, a importurilor masive care fac o concurenţă acerbă produselor noastre, precum şi din cauza creşterii preţurilor de producţie din sector”, a precizat Fetea.

Afirmaţiile preşedintelui ACA au fost susţinute şi de apicultoarea Irina Motoi, din Argeş, prezentă la Târgul Naţional al Mierii pentru a-şi valorifica mierea.

„Am 100 de stupi şi sunt din Argeş, de pe Valea Vâlsanului. Anul acesta a fost greu, producţiile au fost mai mici cu 60% din cauza secetei. În momentul de faţă este foarte greu să trăieşti din apicultură, poate doar dacă ai un număr foarte mare de familii de albine. (…) Mulţi se apucă de apicultură ca să se îmbogăţească şi dau greş. Apicultura este o pasiune, ca să rezişti în timp cu albinele îţi trebuie foarte multă pasiune”, a spus Irina Motoi pentru Agerpres. Crescătoarea din Argeş s-a plâns că valorificarea mierii este cea mai mare problemă. „Din păcate, procesatorii, angrosiştii iau mierea la un preţ foarte mic, ca să nu zic în bătaie de joc”, a afirmat aceasta.

Faptul că apicultura nu mai este o activitate care se susţine financiar a dus și la scăderea interesului pentru acest domeniu. „Se constată un recul în ultimii ani în ceea ce priveşte interesul tinerilor pentru apicultură. Dintre cursurile autorizate pe care le organizam împreună cu Ministerul Muncii şi cu cel al Educaţiei, cu diplome recunoscute la nivel european, mai sunt foarte puţine, pentru că oamenii nu mai sunt interesaţi”, a atenționat șeful ACA. În plus, potrivit lui Ioan Fetea, multe licee apicole nu mai funcţionează, iar cel din Bucureşti care poartă numele lui Veceslav Harnaj, fondatorul apiculturii moderne, nu are nici o clasă de profil.

Ioan Fetea a reamintit și de programul „Mierea în Şcoli”, prin care s-ar putea da un borcan de miere pe lună fiecărui elev și despre care se vorbește din 2006 fără succes. Daniel Botănoiu, consilier la Cancelaria Prim-Ministrului, a motivat tergiversarea spunând că sectorul încă nu are capacitatea de a elimina riscul de a livra în şcoli o miere cu pesticide.

Preşedintele ACA a replicat că o soluție ar fi ca licitaţiile să se facă local, la nivel de primărie, iar apicultorii din zona respectivă să aprovizioneze şcolile cu miere. (C. Z.)