Cea mai mare şansă a României de a se afirma este agricultura

▲ Preşedintele Fondului European pentru Sud-Estul Europei (EFSE), Klaus Glaubitt, susţine că România are mari şanse să se afirme în Europa prin intermediul agriculturii ▲ În contextul în care creditul de consum s-a extins foarte mult în România, este nevoie de o creştere a împrumuturilor pentru investiţii, iar „întreprinderile mici şi foarte mici sunt necesare pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei ▲

Potenţialul agricol imens al României este particularitatea care o diferenţiază de alte ţări din regiune, a declarat, preşedintele Fondului European pentru Sud-Estul Europei (EFSE), Klaus Glaubitt, care speră ca guvernul român să se implice în finanţarea EFSE. Fondul European pentru Sud-Estul Europei este un parteneriat public-privat, cu sediul în Luxemburg, care acordă finanţare pentru întreprinzătorii mici şi foarte mici, prin intermediul unor instituţii partenere. EFSE are investiţii de 67,2 milioane de euro în România şi speră ca, în următorii trei ani, acestea să crească cu 50%, până la peste 100 de milioane de euro. Întrebat cum speră să atingă acest obiectiv, şeful EFSE a spus că fondul va continua să îşi aplice strategia actuală şi să crească posibilităţile de finanţare, extinzând, totodată, publicul-ţintă care poate beneficia de creditare. „Particularitatea care diferenţiază România de alte ţări din regiune este potenţialul său agricol imens, care poate fi susţinut doar prin îmbunătăţirea accesului la finanţare al micilor întreprinzători“, a explicat Klaus Glaubitt. „Acum este momentul să se schimbe strategia de afaceri a instituţiilor care pot acorda credite, ca să se elibereze potenţialul economic din regiune“, a adăugat preşedintele EFSE.

E nevoie de o creştere a împrumuturilor pentru investiţii

În contextul în care crediul de consum s-a extins foarte mult în România, este nevoie de o creştere a împrumuturilor pentru investiţii, iar „întreprinderile mici şi foarte mici sunt necesare pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei, deci e nevoie să începi şi să continui să faci mici investiţii“, a spus şeful EFSE. El a reiterat că Fondul are drept ţintă să susţină mai ales acest tip de firme, atât din sectorul rural, cât şi din cel urban. „Finanţarea micilor întreprinzători duce, de altfel, la o diversificare a riscurilor şi ar fi abordarea corectă pentru sectorul bancar, care ar fi, astfel, protejat de pericolul unor credite neperformante masive“, a opinat Klaus Glaubitt. EFSE ar fi „bucuros“ să lucreze cu băncile mari în calitate de parteneri, dacă acestea sunt dispuse să finanţeze întreprinderi mici şi foarte mici, a menţionat Glaubitt. România are nevoie de „renovare şi reconstrucţie, atât în producţie, cât şi în servicii şi comerţ“, a mai spus şeful EFSE, care a atras atenţia că fondul pe care îl conduce încearcă să îmbine „lucrul pentru oameni cu obţinerea de profit“. „Trebuie să fim profitabili, ca să putem satisface investitorii privaţi, ce reprezintă aproximativ 30% din cele 524 de milioane de euro de angajamente prin care este finanţat EFSE“, a menţionat Glaubitt.

Fonduri pentru sprijinirea IMM-urilor

EFSE vrea implicarea României în finanţarea sa, prin Fondul Româno-German. Preşedintele EFSE şi-a exprimat speranţa ca Guvernul român să se implice în finanţarea Fondului European pentru Sud-Estul Europei. Şeful EFSE a precizat că au existat o serie de discuţii cu oficiali de la Ministerul Economiei şi Finanţelor din România despre posibilitatea ca o parte din banii de la Fondul Româno-German pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) să fie folosită pentru continuarea şi întărirea misiunii EFSE în România. „Sperăm ca guvernul român să aprobe ca la finanţarea EFSE să contribuie şi Fondul Româno-German, înfiinţat în urmă cu câţiva ani, cu fonduri bugetare germane canalizate către guvernul român pentru susţinerea IMM-urilor din România“, a explicat preşedintele Fondului European pentru Sud-Estul Europei. Glaubitt a precizat, de asemenea, că EFSE nu are preferinţe regionale în România în ceea ce priveşte acordarea de finanţare. „Nu avem preferinţe zonale. Dăm acces nediscriminatoriu grupului ţintă“, a spus şeful EFSE. Partenerii prin intermediul cărora acordă finanţare EFSE sunt, însă, aleşi după o evaluare detaliată. „Criteriile esenţiale de alegere a partenerilor sunt două: să aibă un caracter financiar solid şi să fie orientaţi înspre finanţarea grupului-ţintă, adică întreprinderi mici şi foarte mici“, a explicat Klaus Glaubitt. Întrebat despre alte proiecte ale EFSE, şeful fondului a vorbit despre planurile de a acorda credite pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, atât în România, cât şi în alte ţări din regiune, pentru a diminua emisiile de gaze cu efect de seră şi a proteja mediul înconjurător.