Cei mai mulţi europeni se vor pensiona la 67 de ani

Criza economică împreună cu scăderea veniturilor au determinat majoritatea statelor europene să gândească o reformă a sistemelor de pensii, urmând să ridice vârsta de pensionare la 67 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. În România, potrivit Legii unitare a pensiilor, care urmează să fie dezbătută în Parlament, vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani până în 2030 şi să fie egală pentru bărbaţi şi femei

Problema vârstei de pensionare nu este una stringentă doar în România, ci în majoritatea statelor europene. Lipsa banilor în bugetele naţionale dar şi problema contribuţiilor diminuate, concomitent cu modificarea raportului dintre contribuabili şi beneficiari suscită discuţii aprinse la nivelul guvernelor europene, peste tot discutându-se despre reformă. Astfel, noţiunea de reformă a pensiilor a revenit pe agenda ţărilor din Uniunea Europeană, în contextul actualei crize economice, care a dus la creşterea deficitelor bugetare şi a şomajului, iar mai multe state membre vor creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani sau chiar mai mult, potrivit cotidianului „Le Figaro“.

Sub presiunea pieţelor îngrijorate de riscurile de contagiune ale crizei greceşti, Spania a anunţat la finalul lunii ianuarie un plan de austeritate şi a ridicat vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Măsura a suscitat numeroase controverse, 84% dintre spanioli fiind împotriva acesteia, potrivit unui sondaj apărut în cotidianul „El Pais“. Sindicatele au anunţat deja o acţiune de protest pentru 23 februarie.

Reforma pensiilor face parte, de asemenea, dintre măsurile drastice prevăzute de Grecia pentru a-şi acoperi golurile din buget. Guvernul a propus ca până în 2015 vârsta medie de pensionare să crească cu doi ani, la 63 de ani.

Olanda a prezentat, în octombrie, un proiect pentru ca vârsta de pensionare să urce de la 65 la 66 de ani până în 2020 şi la 67 de ani până în 2025.

În Danemarca, pensionarea la 67 de ani este deja o realitate încă din 2007, la fel ca în Norvegia, ţară în care cetăţenii pot intra însă în sistemul de pensionare anticipată de la 62 de ani. În schimb, Finlanda, care intenţiona anul trecut să ridice vârsta de pensionare la 65 de ani, de la 63 de ani în prezent, a trebuit să dea înapoi, la presiunea sindicatelor.

Unificarea vârstei de pensionare, o altă idee europeană

În Suedia, ieşirea la pensie la 65 de ani este aplicată din 1976, în timp ce Germania a luat măsuri pentru ca vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani în 2029, cu excepţia salariaţilor care au plătit contribuţii cel puţin 45 de ani.

Ridicarea vârstei de pensionare tinde să se generalizeze în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, mai ales după ce prăbuşirea burselor a fragilizat sistemele de pensii private.

O altă tendinţă a reformării pensiilor priveşte uniformizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei. Este cazul Portugaliei şi Italiei, dar doar pentru funcţionarii publici, şi al Marii Britanii, unde vârsta se va egaliza la 65 de ani în 2020 şi va ajunge la 68 de ani în 2045.

În România, potrivit Legii unitare a pensiilor, care urmează să fie dezbătută în Parlament, vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani până în 2030 şi să fie egală pentru bărbaţi şi femei. Măsura este contestată de sindicate, care ameninţă cu proteste. Diferenţa însă dintre România şi restul statelor europene este că la noi speranţa de viaţă este mai redusă, cel puţin în rândul categoriilor defavorizate sau cu venituri modeste, cei care depăşesc media fiind tot cei care au trăit bine toată viaţa. Populaţia de mijloc se va bucura, probabil, doar câţiva ani de contribuţia pe care au plătit-o o viaţă întreagă.