Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Cel mai bun an pentru autostrăzi - 2017

Cel mai bun an pentru autostrăzi - 2017

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 17 Noiembrie 2016

„Pregătirile din 2016 şi stadiile avansate în care se află lucrările pe mai multe şantiere ne permit să spunem că 2017 va fi cel mai bun an pentru autostrăzi”, a declarat Cătălin Homor, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Aceasta va derula, în 2017, în regie proprie, mai multe proiecte de infrastructură, ceea ce înseamnă, implicit, angajări.

Lucrările de infrastructură, ce vor fi licitate în perioada imediat următoare, precum şi stadiul actual de pe şantiere l‑au determinat pe directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cătălin Homor, să susţină, într‑un interviu acordat Mediafax, că 2017 va fi cel mai bun an pentru autostrăzi. Potrivit acestuia, CNAIR va derula, pe parcursul anului viitor, mai multe lucrări de infrastructură în regie proprie, proiecte ce vor transforma compania într‑un jucător important pe piaţa construcţiilor, inclusiv din perspectiva angajărilor de personal, atât la nivel central, cât şi în judeţe, în cadrul Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP).

„Toate DRDP‑urile trebuie să‑şi creeze nuclee capabile să închege echipe de lucru, aşa cum a reuşit, spre exemplu, DRDP Cluj la repararea autostrăzii Sibiu - Orăştie. Vom avea nevoie de majoritatea meseriilor din construcţii: fierar‑betonişti, betonişti, dulgheri, asfaltatori, necalificaţi, ingineri de drumuri, ingineri de poduri, mecanici de pe utilaje, şoferi pe autobasculante. Fiecare DRDP are responsabilitatea să‑şi închege o echipă capabilă să ducă la bun sfârşit o lucrare. La nivel central, în companie avem scoase la concurs 45 de posturi de ingineri şi proiectanţi”, a declarat Cătălin Homor.

Iar „la CNAIR nu vor fi deloc salarii mici”, a spus Homor, în opinia căruia cel mai important este ca meseriaşii să pună umărul la extinderea infrastructurii, „care reprezintă motorul dezvoltării economice”. Salariul mediu lunar la CNAIR este de 2.500 de lei, iar de Ziua Drumarului, angajaţii primesc o primă de 150 de lei.

Potrivit directorului general CNAIR, în 2017 compania va demara mai multe lucrări de reabilitare a drumurilor, iar în 2018 se vor derula şi lucrări mai complexe, de dificultate medie. „Aici pot enumera, de exemplu, pentru DRDP Cluj, varianta ocolitoare (VO) Săcuieni, apoi VO Carei şi VO Zalău. DRDP Timişoara va avea reabilitarea unui drum naţional, un pasaj de la Arad şi VO Timişoara. DRDP Craiova va avea tot o reabilitare de drum naţional în 2017 şi VO Balş în 2018. DRDP Bucureşti va avea VO Giurgiu plus legătura cu Vama Giurgiu. DRDP Constanţa va avea o reabilitare de drum naţional în 2017 şi alternativa Techirghiol în 2018. DRDP Iaşi are anul viitor VO Suceava şi VO Bârlad în 2018. Iar DRDP Braşov va avea o reabilitare de drum naţional în 2017 şi VO Făgăraş în 2018”, a enumerat directorul general al CNAIR.

În ceea ce priveşte autostrăzile, la sfârşitul acestui an există şanse să se redea circulaţiei 15 kilometri de la Lugoj la Dumbrava, iar pe alţi 3 kilometri se va putea circula din ultimul tronson din Ploieşti‑Bucureşti. „Un document strategic care ne ajută foarte mult îl reprezintă Master Planul General de Transport şi deja avem transmise la Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, în vederea validării, documente de atribuire pentru Coridorul IX, în Moldova, şi aici pot enumera Ploieşti‑Buzău‑Focşani‑Bacău‑Paşcani (peste 400 de kilometri) sau autostrada Târgu Neamţ‑Iaşi‑Ungheni”, a adăugat Homor.