Schema de ajutor de minimis care va susţine producţia de legume din această toamnă a fost aprobată acum două zile de Executiv, fondurile totale alocate fiind de 25 de milioane de euro. Programul se adresează
Cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent
Potrivit datelor înregistrate până acum și simulărilor pentru noiembrie și decembrie, 2023 are toate șansele de a fi declarat cel mai călduros an în ţara noastră, din 1900 şi până în prezent. În contextul schimbărilor climatice, România se pregătește de realizarea sistemelor de avertizare timpurie la nivel național, dar și de coordonarea implementării acestora de către toate serviciile meteo din Europa, având în vedere că deține președinția Regiunii Asociative VI (Europa) a Organizaţiei Meteorologice Mondiale.
„Simulând cu ajutorul colegilor de la Secţia de Climatologie evoluţia temperaturii aerului din acest an, în condiţiile în care lunile noiembrie şi decembrie pot fi, din punct de vedere termic, luni apropiate de normal, este posibil ca anul 2023 să fie cel mai călduros an în ţara noastră, din 1900 şi până în prezent. Va putea depăşi, dacă rămânem pe această tendinţă, 2020-2022. (E posibil, n.r.) să avem un an cu o abatere termică de 1,8 grade Celsius, ceea ce ne apropie de limita de 2 grade a acordului de la Paris”, a afirmat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Sesiunea Ştiinţifică Anuală 2023 a instituției.
Potrivit acesteia, toamna din acest an ar putea să fie una dintre cele mai călduroase deoarece septembrie şi octombrie au fost „pe locul al doilea cele mai călduroase luni din 1961 şi până în prezent”. De asemenea, ea a subliniat că, la acest moment, luna noiembrie înregistrează un record. „Dacă rămânem pe o valoare care caracterizează o lună noiembrie mai caldă decât în mod obişnuit, este posibil ca toamna 2023, de asemenea, să fie în top trei cele mai călduroase anotimpuri de toamnă”, a mai spus Mateescu.
Ea a subliniat că trebuie să fim capabili să răspundem provocărilor, în condiţiile în care trăim aceste „recorduri” în fiecare anotimp sau an, menționând în acest sens că, până în 2026, ANM va avea încă 300 de staţii meteorologice şi 100 de agrometeorologie, realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care se vor adăuga celor 166 de stații meteo automate existente.
Instituţia derulează și alte proiecte europene și are un rol important în coordonarea planurilor strategice din acest domeniu la nivelul întregii Europe, România fiind aleasă, la congresul Organizației Mondiale a Meteorologiei din mai 2023, președinte al Regiunii VI (Europa) pentru perioada 2023-2025.
„Este important să fim pregătiţi pentru ceea ce înseamnă implementarea sistemelor de avertizare timpurie, o cerinţă în perioada 2023-2027 la nivel internaţional, în contextul în care România deţine preşedinţia Regiunii Asociative VI (Europa) și coordonează la nivelul acestei regiuni, sub umbrela Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Planul pentru implementarea acestor iniţiative de către toate serviciile meteorologice naţionale. Astfel, este foarte important să avem o infrastructură performantă”, a adăugat directorul general al ANM. (C. Z.)