Cele mai îndatorate țări din Uniunea Europeană

Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută o dezbatere privind reformarea reglementărilor fiscale ale UE, în încercarea de a soluţiona creşterea datoriei publice în urma pandemiei, a anunțat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni (foto).

Inițiat în 1997 și revizuit în 2005, 2011 şi 2013, aşa-numitul Pact de stabilitate şi creştere este acum atât de complex, încât puţini oameni îl înţeleg deplin, scrie Reuters.

Principala îngrijorare o reprezintă nivelul ridicat al datoriei publice, care a ajuns la aproape 100% din PIB, de la 60-70% la începutul anilor 1990. Însă o reducere anuală a datoriei, cerută de actualele reglementări, este nerealistă pentru ţările cu un nivel mare al datoriei precum Italia sau Grecia.

UE a suspendat în martie 2020 aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere care impunea ca deficitul să nu depăşească 3% din PIB, iar datoria publică să fie sub 60% din PIB.

Potrivit Eurostat, toate statele UE au încheiat anul 2020 cu deficit, cele mai mari valori ale acestuia având Spania (11% din PIB), Grecia (10,1%), Malta (9,7%), Italia (9,6%) şi România (9,4%). 

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, de la 46,6 miliarde de lei (4,4% din PIB) în 2019, până la 97,7 miliarde de lei (9,4% din PIB) în 2020. 
Referitor la datoria publică, în 2020 față de 2019, aceasta a crescut în UE de la 77,2% până la 90,1% din PIB, iar în zona euro de la 83,6% la 97,3% din PIB. 

Ţările UE cu cele mai mari datorii la finele anului trecut sunt Grecia (206,3% din PIB), Italia (155,6%), Portugalia (135,2%) şi Spania (120%). România avea, la finalul lui 2020, o datorie guvernamentală de 499,8 miliarde de lei, reprezentând 47,4% din PIB. (C. Z.)