Ceremonii cu ocazia Zilei Drapelului Naţional

Mai multe manifestări, care au inclus ceremonii religioase şi militare, au avut loc joi, 26 iunie, în Transilvania cu ocazia sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional. La manifestări au participat, alături de ierarhi şi preoţi, militari, oficialităţi centrale, judeţene şi locale.

Cu ocazia Sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a participat, în localitatea harghiteană Tulgheş, la ridicarea pe catarg a celui mai mare drapel al României din judeţul Harghita. Drapelul de 24 metri pătraţi a fost purtat de militarii Regimentului de Gardă „Mihai Viteazu“ din Bucureşti şi a fost sfinţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, alături de un sobor de preoţi. După ceremonia de sfinţire, ministrul apărării naţionale şi oficialităţile prezente au sărutat tricolorul românesc, care a fost ridicat pe un catarg înalt de 12 metri, în acordurile Imnului Naţional, interpretat de corul din localitate. 

Ministrul apărării, Mircea Duşa, a precizat cu această ocazie faptul că Ziua Drapelului Naţional este instituită prin lege, iar drapelul naţional este simbol naţional al României, atât pentru români, cât şi pentru minorităţile conlocuitoare, iar respectul pentru simbolul naţional trebuie să fie deopotrivă exprimat de către toţi cetăţenii ţării, conform Agerpres. Ministrul Apărării a mai spus că, în instituţiile militare, simbolul naţional este respectat în mod deosebit, iar militarii din toate structurile poartă drapelul atât pe uniformă, cât şi în suflet.

De asemenea IPS Arhiepiscop Ioan a afirmat că, pentru românii din zonă, drapelul este o icoană, acesta fiind şi motivul pentru care a fost sfinţit, înainte să fie ridicat pe catarg.

„Tricolorul, pentru românii din această parte de ţară şi cred că pentru toţi românii, este o icoană. De aceea l-am şi sfinţit, l-am şi sărutat. Românii îşi sărută mama, pruncii, icoana şi, iată, această icoană a României“, a spus IPS Arhiepiscop Ioan.

Primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, cel care a avut iniţiativa ridicării pe catarg a steagului de 24 metri pătraţi, a vorbit despre dragoste de ţară şi a arătat că drapelul naţional este semnul de întoarcere acasă şi de alinare a românilor de pretutindeni.

„Să îţi iubeşti ţara şi tot ceea ce ţine de originea ei nu este o ruşine, este un sentiment al oamenilor întregi, recunoscători istoriei, dar şi prezentului pentru libertatea de exprimare şi dreptul identităţii naţionale“, a spus primarul Marcel Vancu. La ceremonia de înălţare pe catarg a drapelului României au asistat câteva sute de locuitori ai comunei, mulţi dintre ei în costume tradiţionale. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea militarilor Regimentului de Gardă „Mihai Viteazu“ din Bucureşti şi cu un spectacol folcloric, conform Agerpres.

Ceremonie la Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca, drapelul a fost sfinţit în cadrul unei slujbe oficiate de Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, în prezenţa unor oficialităţi judeţene şi locale, precum şi a membrilor Diviziei 4 Infanterie „Gemina“. La finalul slujbei, Drapelul României a fost ridicat pe catarg, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Piaţa „Avram Iancu“. Detaşamentul de onoare a fost format din militari ai Batalionului 317 Cercetare „Vlădeasa“, Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu“, Batalionului 55 Comunicaţii şi Informatică „Napoca“ şi Grupării Mobile de Jandarmi Cluj.

Manifestări la Baia Mare

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a săvârşit slujba de sfinţire a Drapelului Naţional în Catedrala Episcopală din Baia Mare, apoi a participat la procesiunea cu drapelul de la Catedrală la sediul prefecturii, unde a continuat manifestarea oficială. Cu această ocazie, ierarhul a binecuvântat poarta maramureşeană ridicată în mod simbolic la intrare în Piaţa Tricolorului şi, de asemenea, a binecuvântat Drapelul Naţional înainte de înălţarea acestuia pe catarg, conform unui comunicat al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

„Drapelul simbolizează statul român, încă de la 1848, un simbol care ar trebui să-i unească pe români în fiecare moment, nu doar la festivităţi, a declarat, cu prilejul ceremoniei care a avut loc de Ziua Drapelului Naţional la Baia Mare, prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian. Ziua Drapelului Naţional s-a încheiat la Baia Mare cu defilarea Gărzii de Onoare, compusă din pompieri militari, jandarmi şi militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, conform Agerpres.

Ziua Drapelului la Bistriţa şi Braşov

Ziua Drapelului Naţional a fost marcată şi la Bistriţa, printr-o manifestare specială care a avut loc în faţa primăriei din municipiu. Între personalităţile prezente la eveniment s-au numărat prefectul Ioan Ţintean şi primarul Ovidiu Creţu. Cei doi oficiali au ţinut câte un discurs despre însemnătatea drapelului naţional în istoria României. Drapelul a fost sfinţit în cadrul unei slujbe religioase, iar apoi a fost ridicat pe catarg cu onoruri militare. La sfârşitul ceremoniei a avut loc o defilare a militarilor, pe muzica fanfarei militare.

Drapelul Naţional a fost înălţat pe catargul din faţa Primăriei Braşov, în cadrul unui ceremonial militar organizat de Garnizoana Braşov şi de Instituţia Prefectului, cu ocazia Zilei Drapelului Naţional al României. „Este o onoare pentru noi să privim la drapelul de luptă pe care-l apărăm cu toată sfinţenia“, a afirmat Comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa“, conform Agerpres. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de onoare. (Alexandra Andereş, Oana Rusu)