Certificarea pădurilor poate preveni tăierile ilegale

Lemnul provenit dintr-o pădure certificată are acces pe mai multe pieţe şi va primi un preţ mai bun, oferind, totodată, certitudinea că în locul de unde a provenit s-au respectat cele mai bune condiţii de mediu. În acest mod, susţine coordonatorul programului „Păduri“ al WWF România, vor fi diminuate tăierile ilegale.

În România, 2,7 milioane de hectare din suprafaţa totală de aproximativ 6,5 milioane de hectare de pădure reprezintă păduri certificate. Certificarea unei păduri este considerată a fi un pas important înspre combaterea tăierilor ilegale şi protecţia mediului înconjurător. „O pădure certificată este o pădure bine gospodărită, unde nu au loc tăieri ilegale, lemnul este transportat corespunzător şi nu sunt folosite substanţe chimice de combatere a dăunătorilor, fiind protejate cursurile de apă şi conservată biodiversitatea“, a explicat Radu Vlad, coordonatorul programului „Păduri“ al WWF România, citat de Agerpres.

Certificarea unei păduri se face la iniţiativa proprietarului şi administratorului, de către un evaluator, o entitate juridică, în conformitate cu un standard internaţional, constând din 10 principii, 52 de criterii şi 256 de indicatori, precizează Radu Vlad. Chiar dacă la ora actuală în România nu există astfel de evaluatori, aceştia pot veni din alte ţări, precum SUA, Polonia sau Marea Britanie. Reprezentantul WWF România a precizat că prin deţinerea unui astfel de certificat care ar reprezenta garanţia unei silviculturi responsabile nu trebuie înţeles că toate pădurile care nu sunt certificate sunt exploatate ilegal sau într-un mod necorespunzător. „A nu se înţelege că ceea ce nu este certificat nu e bun, însă certificarea este o garanţie. Certificarea este un proces voluntar pe care îl solicită proprietarul şi administratorul pădurii. Poţi să nu aplici pentru certificare, pentru că nu ai cerere pentru lemn certificat sau deoarece consideri inutilă cheltuiala, pentru că o certificare costă. Aceste costuri diferă de la suprafaţă la suprafaţă. De exemplu, pentru circa 20.000 ha, deci un proprietar mic, se ajunge undeva la 4.000-5.000 de euro pe an“, a menţionat Vlad.

Lemnul provenit dintr-o pădure certificată oferă cumpărătorului garanţia că a fost recoltat fără a dăuna mediului, ceea ce poate aduce un preţ de vânzare mai bun, dar şi accesul pe pieţe unde numai lemnul certificat este acceptat. Principalele ţări care solicită lemn certificat sunt SUA, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Franţa, Germania, Austria, Australia şi Japonia.

În plus, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 995/2010 ce impune operatorilor care pun lemn pe piaţă să se asigure că acesta nu provine din tăieri ilegale. „Certificarea este menţionată de circa 20 de ori în regulament şi este în mod explicit considerată soluţia pentru a demonstra că lemnul pus pe piaţă nu provine din tăieri ilegale“, spune Vlad.

În prezent, Direcţia Silvică Maramureş are certificate circa 66.000 de hectare de pădure aparţinând statului, iar zilele acestea se desfăşoară auditul principal pentru certificarea a încă aproximativ 55.000 de hectare de păduri de stat şi private, aflate în administrarea acesteia. În acest fel, Maramureşul va avea certificate aproape 120.000 de hectare de pădure din 250.000 de hectare. (Oana Nistor)