Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Cetăţenia europeană este un bonus, nu o alternativă la cetăţenia naţională“

„Cetăţenia europeană este un bonus, nu o alternativă la cetăţenia naţională“

Data: 27 Feb 2009

▲ Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie, deputaţii au redactat un raport privind drepturile cetăţenilor europeni ▲ Cetăţenia europeană este complementară cetăţeniei naţionale, aminteşte raportorul Urszula Gacek, apreciind că politicile europene trebuie îndreptate spre sectoarele unde s-au semnalat diverse probleme, respectiv sistemul de pensii, asigurările de sănătate şi drepturile familiei ▲

Mai puţin de o treime din europeni îşi cunosc drepturile pe care le au în calitate de cetăţeni europeni, arată un sondaj Eurobarometru din 2007.

Cetăţenia europeană a fost introdusă în 1993 şi oferă dreptul de deplasare şi rezidenţă în alt stat membru al UE şi dreptul de vot la alegerile municipale şi europene în ţara de rezidenţă. „Cetăţenia europeană este un bonus, nu o alternativă la cetăţenia naţională“, susţine raportoarea Urszula Gacek, înaintea alegerilor europene.

Eurodeputatul a redactat un raport privind „problemele şi perspectivele cetăţeniei europene“.

În 2004, doar 45,5% din cetăţeni s-au prezentat la alegerile europene. Dintre cei care locuiesc în străinătate, „numai 12% au mers la vot“, a arătat comisarul european pentru justiţie şi afaceri interne, Jacques Barrot, în cadrul unei audieri publice pe acest subiect, organizată de Comisia pentru Libertăţi civile pe 16 februarie.

Din cauza faptului că tot mai mulţi europeni îşi caută de lucru în străinătate, politicile europene ar trebui să se axeze pe problemele apărute în sistemul de pensii, asigurările de sănătate şi drepturile familiei. „Pe acestea trebuie să ne concentrăm“, a spus Gacek, care s-a declarat îngrijorată de „punerea în practică neadecvată a directivelor actuale“. În susţinerea afirmaţiei, deputatul a amintit faptul că, în 2008, două milioane de polonezi lucrau în afara ţării, inclusiv la negru, fără protecţie socială. „Cetăţenii europeni trebuie să fie conştienţi de drepturile pe care le au, să şi le exercite şi să fie mândri că sunt europeni“, a spus Panayiotis Demetriou. Anumite probleme administrative îi împiedică însă pe europeni să beneficieze din plin de drepturi.

Cetăţenia europeană oferă dreptul europenilor de a se deplasa, de a locui şi de a lucra în alt stat membru al UE, dreptul de a vota şi de a candida la alegerile municipale şi europene în ţara de rezidenţă. De asemenea, accesul la protecţie consulară din partea altui stat membru într-o ţară terţă, în cazul în care ţara sa nu este reprezentată în respectiva ţară terţă. De asemenea, europenii au dreptul de a trimite petiţii Parlamentului European şi plângeri Mediatorului European.

În perioada 4-7 iunie 2009, în 27 de ţări europene vor avea loc alegeri pentru viitoarea componenţă a Parlamentului European; în urma scrutinului vor fi desemnaţi cei 736 de deputaţi. Mandatul europarlamentarilor va fi de 5 ani, iar ca urmare a acestor alegeri va fi modificată şi componenţa Comisiei Europene.