China se chinuie să facă uitată revolta tibetană

▲ China continuă represiunea în Tibet ▲ Guvernul de la Beijing profită de reacţia slabă a UE, pentru a instaura forţat ordinea în regiune ▲ Dalai Lama acuză regimul poliţienesc al comuniştilor şi „agresiunea demografică“ chineză ▲

Îngrijorate de dezastrul de imagine produs de criza tibetană, autorităţile de la Beijing fac tot posibilul să şteargă urmele revoltei. Încurajat de tăcerea Uniunii Europene, guvernul chinez cumpără tăcerea locuitorilor din regiune.

Călugării tibetani nu se lasă

O nouă manifestaţie s-a desfăşurat sâmbătă, în Lhassa, la ora la care diplomaţi străini îşi terminau vizita organizată în regiune de autorităţile chineze care încercau astfel să demonstreze calmul existent în pofida criticilor internaţionale cu privire la represiunea în Tibet. Manifestaţia a început după-amiază, la mănăstirea Ramoche, locul de unde s-au declanşat şi primele manifestaţii în 14 martie. Radio Free Asia a precizat că sute de persoane participau, manifestaţia paşnică transformându-se apoi într-o confruntare violentă cu forţele de ordine.

Potrivit site-ului Web al guvernului tibetan în exil, templul Jokhang - unul dintre cele mai importante din Lhassa - a constituit de asemenea cadrul unei manifestaţii. După câteva ore, situaţia s-a calmat şi principalele site-uri au fost încercuite de forţele de ordine fără să aibă loc totuşi arestări sau violenţe grave.

Bani pentru victime

Deşi revoltele continuă să dea bătăi de cap armatei chineze, autorităţile de la Beijing vor să readucă liniştea în zonă cât mai repede posibil. Tulburările din zonă au atras atenţia comunităţii internaţionale asupra metodelor sale în materie de drepturile omului, într-o perioadă în care China aşteaptă mult de la Jocurile Olimpice de vară pentru imaginea sa.

Astfel, autorităţile au promis că vor despăgubi victimele sau familiile acestora. Potrivit agenţiei oficiale Xinhua, familiile celor 18 persoane civile ucise în cursul tulburărilor vor primi 28.500 de dolari fiecare. Răniţii vor beneficia de îngrijiri medicale gratuite, iar proprietarii caselor şi magazinelor distruse sau avariate vor primi ajutoare pentru reconstruirea lor.

Dalai Lama acuză un „genocid cultural“

Dincolo de confruntările din oraşele tibetane, Dalai Lama vorbeşte acum şi despre alte manevre agresive ale regimului comunist chinez. El a spus că politica guvernului chinez de „agresiune demografică“ în Tibet reprezintă o ameninţare pentru cultura regiunii şi a avertizat asupra riscului apariţiei unei instabilităţi. „China pare stabilă, dar sub această aparenţă există multe resentimente“, a declarat liderul spiritual tibetan, care a numit Beijingul stat poliţienesc, cu o „conducere a terorii“.

Liderul spiritual a arătat că numărul din ce în ce mai mare de chinezi non-tibetani care se mută în ţinutul său de origine reprezintă o ameninţare. „Există dovezi care arată că populaţia chineză din Tibet sporeşte lună de lună“, a mai declarat Dalai Lama, calificând mişcarea populaţiei drept „o formă de genocid cultural“. În opinia lui, în Lhasa, capitala regiunii, trăiesc în momentul de faţă 100.000 de tibetani şi de două ori mai mulţi străini.

Dalai Lama şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de dialogul său cu Beijingul, prin care cere autonomia tibetanilor de sub conducerea chineză. „Este prea devreme pentru a putea stabili dacă această cale de mijloc a eşuat sau nu“, a declarat el, adăugând că situaţia s-ar putea clarifica în câteva luni.

UE nu deranjează Beijingul

Suferinţele poporului tibetan nu par să aibă prea mult ecou pe bătrânul continent. Miniştrii Afacerilor Externe din UE au cerut sâmbătă autorităţilor chineze şi lui Dalai Lama să aibă un „dialog constructiv“ asupra Tibetului, însă nu au făcut nici o referire în mesajul lor la Jocurile Olimpice. Cei 27 au cerut doar încetarea tuturor violenţelor şi au dat asigurări că UE „va continua să urmărească cu atenţie situaţia drepturilor omului în China“.

Eventuala boicotare a Olimpiadei a fost tratată chiar cu ironie de unii diplomaţi. „UE nu are o echipă care să participe la competiţie, noi nu suntem în aceste Jocuri“, a afirmat ministrul sloven al Afacerilor Externe, Dimitrij Rupel, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE.