Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Chiriaşii ANL nu au bani să-şi cumpere locuinţele
Cumpărarea locuinţelor ANL este o problemă în momentul de faţă, spun primarii mai multor judeţe, deoarece foarte mulţi dintre actualii chiriaşi nu au banii necesari şi nici nu vor să se îndatoreze prin contractarea unui credit la bancă.
Chiriaşii celor patru sute de locuinţe ANL scoase la vânzare în municipiul Brăila sunt căutaţi acasă de reprezentanţii băncilor dispuse să le acorde credit pentru cumpărarea respectivelor locuinţe. "Cumpărarea locuinţelor ANL este o problemă în momentul de faţă. Nu avem cereri. Înţeleg că nimeni nu poate cumpăra cu banii jos, dar nici la credite nu vor să apeleze. Angajaţii băncilor au mers şi au bătut din uşă în uşă pentru a-şi prezenta condiţiile", a declarat pentru Agerpres primarul Brăilei, Aurel Simionescu. Potrivit edilului, banii obţinuţi din chiriile actuale de pe locuinţele ANL nu pot acoperi costurile reparaţiilor necesare pentru întreţinerea clădirilor, motiv pentru care municipalitatea caută soluţii pentru vânzarea lor sau creşterea chiriei. "Sunt locuinţe care au fost date în folosinţă anii 2003-2004, iar chiriile sunt undeva între 50 şi 70 de lei. După un anumit număr de ani, fiecare bloc are nevoie de reparaţii. Fie că cetăţenii vor dori să le cumpere sau nu, analizăm trecerea de la regimul de locuinţă socială la regimul normal de închiriere, care înseamnă o chirie mai mare", a spus primarul. Edilul susţine că va purta o discuţie cu cei care locuiesc de 4-5 ani în apartamentele ANL şi care au depăşit deja vârsta de 35 de ani, cât prevede legea, pentru a-i convinge fie să cumpere locuinţa, fie să investească în repararea ei. Vaslui: Chiriaşii ANL nu vor să-şi cumpere locuinţele Doar 12 familii care locuiesc cu chirie în apartamentele ANL din Vaslui au depus cereri la primăria municipiului pentru a-şi cumpăra locuinţele. Municipalitatea afirmă că cei mai mulţi dintre chiriaşii ANL nu vor să-şi cumpere locuinţele din cauză că nu au bani, ei fiind mulţumiţi de valoarea chiriei pe care trebuie să o plătească lunar. "Cei de la Ministerul Dezvoltării au stabilit ca preţul pe suprafaţa locuită să fie de numai 407 euro pe metrul pătrat. Cum fondurile obţinute din vânzare se vor folosi la construirea altor apartamente, dacă se acceptă o sumă mai mică, vor fi mai puţini bani pentru noi locuinţe", a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui. Consilierii locali vasluieni au aprobat vânzarea a 58 de apartamente ANL, preţul mediu al garsonierelor fiind stabilit la 19 mii de euro, al apartamentelor cu două camere - 27 mii de euro, iar al celor cu trei camere - 36 mii de euro. Potrivit datelor prezentate de oficialii Primăriei, alţi 700 de vasluieni aşteaptă de aproape patru ani să primească o locuinţă tip ANL. Sălaj: Noi blocuri ANL pe un teren cedat de Armată Ministerul Apărării Naţionale a cedat Consiliului Local Zalău o suprafaţă de 20 de hectare, în vederea construirii de blocuri prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Ca urmare a discuţiilor avute cu ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, cu prilejul vizitei sale la Zalău din 1 aprilie, o comisie din partea ministerului a analizat la faţa locului solicitarea Consiliului Local privind transferul unei suprafeţe de teren către municipalitate, pentru construirea de locuinţe prin ANL. Reprezentanţii MApN au fost de acord cu cedarea unei suprafeţe de 20 de hectare din parcelele de la "Dâmbul Morii", "numai în condiţiile în care se vor trece în proprietatea Ministerului Apărării Naţionale un procent de 40% din numărul total de locuinţe ce se vor construi de către ANL, dar nu mai puţin de 200 de locuinţe, din care 180 pentru cadrele militare şi 20 de locuinţe de serviciu". "Nu avem încă o estimare a numărului de locuinţe ce vor fi construite pe terenul respectiv. Oricum, noi am construit, în altă zonă, pe doar două hectare, şase blocuri ANL, deci pe 20 de hectare ar încăpea foarte multe. Am solicitat însă o suprafaţă mai mare de teren, pentru a putea dezvolta în zonă şi alte proiecte privind comunitatea locală, precum un parc, un teren de fotbal sau chiar un bazin de înot", a declarat Radu Căpîlnaşiu, primarul Zalului.