Chişinău: Candidaţii la parlamentare promit creşterea salariilor de trei ori

▲ Cetăţenii moldoveni sunt chemaţi la urne pe data de 5 aprilie, pentru a-şi alege 101 reprezentanţi în viitorul parlament ▲ Potrivit Constituţiei, Parlamentul Republicii Moldova este ales pentru patru ani prin vot proporţional, pe liste, iar, la rândul său, Parlamentul alege preşedintele ▲ Pe listele partidelor înscrise în cursa electorală se regăsesc actualul preşedinte, Vladimir Voronin, premierul Zinaida Greceanâi, 58 din cei 101 deputaţi care formează actualul legislativ, dar şi numeroşi aleşi locali şi membri ai Executivului de la Chişinău ▲ Numeroşi candidaţi din Republica Moldova au nume deosebite: Tatiana Grâu şi Mihai Popuşoi, Alexandru Putregai, Ion Duminica, Tatiana Decuseară, Mariana Ciorba, Alina Lapteacru, Veaceslav Ombun, Petru Veste, dar şi Vladimir Baligari ▲

O dată la patru ani, în Republica Moldova sunt organizate alegeri parlamentare, în 2009 scrutinul desfăşurându-se pe data de 5 aprilie. Noua componenţă a Parlamentului, „organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legislativă a statului“, se va decide în urma unui vot proporţional absolut, pe liste. Potrivit alegeri.md, întregul teritoriu al ţării îl constituie o singură circumscripţie electorală naţională în care urmează a fi aleşi cei 101 deputaţi.

În cadrul acestui scrutin este interzisă participarea blocurilor electorale; pragul electoral este de 6 procente pentru partidele politice şi 3 procente pentru candidaţii independenţi, iar candidaţii care deţin funcţii de conducere în administraţia publică locală şi centrală (miniştrii şi conducătorii autorităţilor publice centrale; preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor; primarii şi viceprimarii; pretorii şi vicepretorii) au obligativitatea suspendării din funcţie pe timpul campaniei electorale care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării, potrivit www.alegeri.md.

Partidul şi lista

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău a făcut publice listele celor 11 formaţiuni politice care au fost înregistrate „în calitate de concurenţi electorali“. Astfel, în ordinea înscrierii pe buletinul de vot, în alegerile legislative din aprilie se vor înfrunta Partidul Social Democrat, Partidul Politic „Partidul Liberal“, Partidul Politic „Alianţa Moldova Noastră“, Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Politic „Partidul Liberal Democrat din Moldova“, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova“, Mişcarea Social-Politică „Acţiunea Europeană“, Partidul Dezvoltării Spirituale „Moldova Unită“ şi Partidul Conservator.

Listele înregistrate la CEC arată că fiecare formaţiune a încercat să atragă de partea sa cât mai multe personalităţi cunoscute de peste Prut, care, la rândul lor, ar putea atrage cât mai mulţi alegători. Printre numele celebre, se numără primarul municipiului Chişinău, liberalul Dorin Chirtoacă, sau preşedintele Uniunii Scriitorilor, Mihai Cimpoi (prezent pe lista partidului „Alianţa Moldova Noastră“). Partidul Popular Creştin Democrat îi are pe liste pe Iurie Roşca şi Vlad Cubreacov.

Partidul Comuniştilor a pus pe listă „artileria grea“, conţinând nume sonore din administraţia publică centrală a R. Moldova. Primele trei persoane de pe listă sunt preşedintele Vladimir Voronin, preşedintele parlamentului, Marian Lupu, şi premierul Zinaida Greceanâi, exact ca la alegerile din 2005.

Lista Partidului Democrat începe cu Dumitru Diacov, jurnalist de profesie, care a lucrat şi la Bucureşti, în calitate de corespondent al agenţiei ruse de presă TASS. Următoarea formaţiune pe buletinele de vot va fi Uniunea Centristă din Moldova (UCM), care l-a pus în fruntea listei pe Vasile Tarlev, fost director al fabricii de bomboane „Bucuria“.

Transnistrenii nu pot vota decât în Moldova

Aproximativ 400.000 de alegători din Transnistria, regiune controlată de regimul separatist de la Tiraspol, nu vor avea posibilitatea să voteze, întrucât nu vor fi deschise secţii de votare. Aceştia se alătură altor câteva sute de mii de moldoveni aflaţi peste hotare, unde va fi deschis un număr limitat de secţii de votare.

Liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat că Tiraspolul nu va interzice populaţiei să participe la legislativele din Republica Moldova. El a menţionat însă că în Transnistria nu vor fi deschise secţii de votare, deoarece nimeni din partea Chişinăului nu a făcut demersuri în acest sens.

Secţii de votare puţine deschise peste hotare

Comunităţile din Irlanda, Italia, SUA au solicitat Comisiei Electorale Centrale să rezolve această problemă, cerând deschiderea mai multor secţii în unele state, iar în altele, a cel puţin uneia. În Spania locuiesc, potrivit unor date, până la 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova. Aceşti oameni vor trebui să meargă la Paris pentru a vota. În situaţii similare se află şi cei aproximativ 10.000 de moldoveni din Irlanda, care trebuie să meargă la Londra, iar cei din Canada - la Washington.

Ce promit politicienii şi ce vor moldovenii de peste Prut

Partidele politice din Republica Moldova vin cu sute de promisiuni în faţa electoratului, pentru a atrage cât mai multe voturi la parlamentarele din 5 aprilie, printre lucrurile promise figurând majorarea salariului mediu de peste trei ori, sporirea tuturor alocaţiilor sociale, călătorii fără vize în UE în cel mult un an.

Partidul Social Democrat (PSD) promite crearea de către stat a nu mai puţin de 100.000 de locuri de muncă, majorarea de patru ori a salariului minim pentru bugetari, de la 600 de lei (actualul curs fiind de circa 13,5 lei la 1 euro) la 2.500 de lei, dar şi majorarea alocaţiilor la naşterea şi pentru creşterea copiilor, majorarea salariilor profesorilor şi a numărului de locuri bugetare în universităţile de stat, construcţia de locuinţe pentru familiile tinere.

Partidul Liberal (PL) promite, sub deviza „Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine“, restituirea cheltuielilor făcute de cetăţeni pentru reţele de gaz construite din bani proprii şi subvenţionarea de la bugetul de stat a unui hectar cultivat.

PL a inclus în programul său şi integrarea în spaţiul energetic european, inclusiv prin construcţia liniei de cale ferată cu ecartament european Chişinău-Ungheni-Iaşi şi a unui gazoduct Iaşi-Bălţi-Drochia.

De cealaltă parte, alegătorii şi-au prezentat doleanţele în cadrul unei campanii organizate de Partidul Democrat din Moldova (PDM). Astfel, moldovenii îşi doresc locuri de muncă şi salarii mai mari, trai decent, dar şi un sac cu prune, iar un altul a solicitat viitorilor deputaţi o iubire ca în filme. Un alt alegător a cerut reducerea numărului de ore la universitate.

Lapteacru şi Ciorba ar putea intra în viitorul Legislativ

Printre sutele de candidaţi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău există şi o mulţime cu nume sonore, aceasta însă nu înseamnă că ei îşi vor îndeplini mai rău obligaţiunile decât colegii lor care au nume mai obişnuite şi care sunt uitate mai uşor. Astfel, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) propune alegătorilor săi Duminica, Decuseară, Lapteacru şi Ciorba. Este vorba despre candidaţii pentru funcţia de deputat Ion Duminica, Tatiana Decuseară, Mariana Ciorba, Alina Lapteacru. Iar candidatura lui Iurie Noroc ar putea fi de bun augur pentru creştin-democraţii moldoveni.

Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) oferă electoratului Grâu şi Popuşoi, prin candidaţii săi Tatiana Grâu şi Mihai Popuşoi.

Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), declara, pe la începutul mandatului său, că moldovenii „umblă ca ţapii după morcov“, astfel că Ghenadie Morcov a fost introdus pe locul 40 pe lista unde apare şi numele lui Anatolie Popuşoi.

În acelaşi timp, Iurie Ţap este printre locurile de frunte la Partidul Liberal Democrat (PLDM). Intrarea Alianţei „Moldova Noastră“ (AMN) în campanie este anunţată de Petru Veste şi Irina Cucoară, dar şi de Mihai Furtună.

PLDM vine cu Ion Plămădeală şi Sergiu Brânză, dar, în acelaşi timp, Uniunea Centristă din Moldova (UCM) - cu Grigorii Plăcinta.

Margareta Coţofană de la PPCD este contracandidata lui Ştefan Puiu de la Partidul Liberal (PL), dar şi a lui Marin Boboc de la PLDM, Sergiu Găină de la PDM şi Corneliu Prepeliţă de la MAE.

Alexandru Putregai de la Partidul Social Democrat (PSDM) va lupta cu Ion Buzdugan de la PD, dar şi cu Mihai Creangă de la MAE şi Viorica Bâtcă de la PPCD. Adrian Ţărnă (PPCD) intră în cursă cu Oleg Ogor de la AMN.

PCRM este reprezentat de Anatolie Gorilă şi Alexandru Purice, în timp ce AMN - de Ivan Veveriţă, PL de Ion Lupu şi PDM deVasile Ursu. Mai apar nume precum Marina Mânăscurtă de la AMN, Andrei Coadă de la UCM şi Vasile Genunchi de la MAE, dar şi Andrei Furculiţă, Maria Buruiană, Vasile Paiu, Larisa Scai şi Vladimir Baligari. Veaceslav Ombun de la MAE şi Mariana Ombun concurează cu Mihail Tabără şi Vasile Coteţ, dar şi cu Mihai Cimpoi şi Andrei Flueraş.