Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Chişinău: Voronin nu are nevoie de sprijinul României
▲ Conducerea Republicii Moldova redeschide seria declaraţiilor neprietenoase la adresa României ▲ Comuniştii de peste Prut sunt iritaţi de ajutorul Bucureştiului privind integrarea europeană ▲ Preşedintele Voronin insistă că nu este „un frate mai mic“ al României ▲
Apropierea alegerilor din Republica Moldova reaprinde gustul comuniştilor pentru atacuri la adresa României. Preşedintele ţării, Vladimir Voronin, ar vrea să facă afaceri cu România, dar nu să primească ajutor privind integrarea europeană. În plus, Chişinăul vrea să-şi sublinieze identitatea statală prin deschiderea a două consulate în România. Vrea acord privind frontiera Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin declară despre Chişinău că este pregătit pentru semnarea Tratatului de bază şi a Acordului de frontieră cu România şi a acuzat Bucureştiul de tărăgănarea semnării acestor documente. Voronin a declarat marţi presei, după ce a participat la şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, că nesemnarea celor două acorduri influenţează şi dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România. „Acele două momente, pe care România le tărăgănează, influenţează mult aceste relaţii şi duc şi la aceea că apar prea multe discuţii inutile, care nu merită atenţie şi care nu ar trebui să fie, dacă ar fi semnate aceste acorduri“, a declarat preşedintele moldovean. Fiind întrebat când ar putea fi semnate cele două documente dorite de Chişinău, preşedintele moldovean a spus că este gata să o facă şi astăzi, dar nu este prezentă partea română. „Eu vreau astăzi, sunt gata să semnez imediat. Unde este partea română? Aduceţi partea română“, a afirmat Voronin. Afaceri, nu politică Şeful comuniştilor moldoveni, Vladimir, a calificat relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti ca fiind „nu foarte rele“, referindu-se în acest sens la dimensiunea comercial-economică. „Dacă vorbim despre relaţiile comercial-economice, a fost depăşită cifra de un miliard de dolari, care a fost pusă drept scop. Suntem interesaţi ca acestea să se dezvolte pe dimensiuni şi mai largi“, a declarat Voronin. El a adăugat că datorită distanţei mici dintre Republica Moldova şi România, cheltuielile de transport pentru export şi import sunt mai mici. Preşedintele moldovean a adus marţi şi alte acuzaţii României, în cadrul unei conferinţe video Chişinău-Moscova, la care au avut posibilitate să participe doar anumite instituţii media din R. Moldova. În cadrul acesteia, Voronin a acuzat România că ar trata Republica Moldova ca pe un frate mai mic şi ca pe o provincie şi a declarat că statul moldovean nu are nevoie de sprijinul României pe calea integrării europene. Consulatele româneşti mai aşteaptă Problema semnării Tratatului de bază şi de frontieră a devenit o monedă de schimb pentru autorităţile comuniste de la Chişinău. Potrivit ministrului Afacerilor Externe şi integrării europene din Republica Moldova, Andrei Stratan, în funcţie de decizia României privind aceste două documente, va fi soluţionată şi problema celor două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul. Fiind solicitat în cadrul unui club de presă de la Chişinău să spună care este soarta celor două consulate, despre care se vorbeşte de mai bine de doi ani, Andrei Stratan a declarat că nu există nici o problemă, decizia politică la Chişinău a fost luată, iar în februarie urmează să mai fie o rundă de negocieri pe marginea acestui subiect. Şeful diplomaţiei de la Chişinău a mai anunţat că în cadrul recentei vizite la Chişinău a ministrului român de Externe, Cristian Diaconescu, a pus în discuţie şi problema deschiderii consulatelor Republicii Moldova la Iaşi şi Constanţa. Fiind întrebat care este scopul des-chiderii acestor consulate, Stratan a declarat că există un interes sporit din partea Chişinăului „pentru a consolida poziţiile politice la Iaşi şi Constanţa, pentru că aceste două regiuni prezintă un interes inclusiv pentru activitatea diplomatică“.