Cinci trepte de salarizare pentru bugetari

Noua lege a salarizării unice în sistemul bugetar va fi axată pe un raport de 1 la 18 între salariul minim şi cel maxim, urmând să conţină cinci trepte de salarizare. Legea va mai cuprinde o serie de principii şi criterii care vor duce la creşterea performanţei. “Fiecare ordonator de credite să-şi stabilească anumite criterii, în funcţie de care se va face evaluarea performanţei profesionale”, a afirmat ministrul muncii.

Noua lege a salarizării în sistemul bugetar, cerută cu insistenţă de partenerii sociali, va fi axată pe un raport de 1 la 18 între salariul minim şi salariul maxim, iar salariul minim va fi de 1.200 lei, cel maxim fiind de 22.000 lei brut. Numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase. Legea va conţine şi un set de principii şi criterii. Acestea din urmă vor fi stabilite de comun acord cu instituţiile financiare internaţionale şi cu partenerii sociali, a dezvăluit marţi ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, care a mai precizat că legea ar putea fi aplicată din luna decembrie a acestui an. „Avem nevoie de o lege nouă de salarizare, pentru că, în sistemul de faţă, salarizarea în sistemul bugetar este haotică, nu se respectă nici un fel de principiu, nici un fel de criteriu. E nevoie de stabilirea unor principii, a unor criterii. Noi le-am discutat deja cu instituţiile internaţionale, iar astăzi (n.r. marţi) am terminat discuţiile cu partenerii sociali din sistemul de educaţie”, a declarat ministrul muncii.

Printre principiile care vor sta la baza acestei legi se numără sustenabilitatea financiară, „adică stabilirea majorărilor salariale se va face pe baza bugetului pe care îl vom avea predictibil”, motivarea, dar şi performanţa profesională, “astfel încât să putem să aducem în sistem specialişti, iar fiecare ordonator de credite să-şi stabilească anumite criterii, în funcţie de care se va face evaluarea performanţei profesionale”.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale:

- persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei,

- persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat,

- persoanele cu studii medii cu bacalaureat,

- persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier),

- persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, aproximativ 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

În 2010 a fost aprobată legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice, care funcţionează în prezent, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate. Pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată, potrivit Mediafax, o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu. Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului. (Oana Nistor)