Cine va fi primul preşedinte al UE?

Cehia şi-a menţinut poziţia ostilă şi a obţinut derogarea cerută în schimbul ratificării Tratatului de la Lisabona. La summitul organizat pe 29 şi 30 octombrie, la Bruxelles, statele comunitare s-au pus rapid de acord în această privinţă, urmând ca marile bătălii să le poarte pentru impunerea propriului preşedinte. Astfel, s-au făcut şi primele „mişcări de trupe“: până nu demult un susţinător al lui Tony Blair, preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-a aliat cu Germania pentru susţinerea unui alt candidat. Cele mai vehiculate nume la acest moment sunt premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, şi cel olandez, Jan Peter Balkenende. Întâlnirea la nivel înalt desfăşurată în capitala Uniunii Europene a pregătit terenul pentru un alt summit important, cel de la Copenhaga, pe teme climatice.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit, la Bruxelles, pentru a se pune de acord cu două probleme stringente, respectiv deblocarea Tratatului de la Lisabona şi finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice, France Presse precizând însă că marele subiect al discuţiilor de culise s-a referit la primul preşedinte adevărat al Uniunii.

Dornici să pună în aplicare cât mai repede Tratatul de Reformă al UE şi să treacă la negocierile pentru postul de preşedinte, statele comunitare au acceptat să acorde Pragăi o derogare de la Carta drepturilor fundamentale, prin care cehii nu vor putea fi forţaţi să restituie bunurile confiscate de la germanii din regiunea Sudetă, după expulzarea acestora în 1945. „Textul (cerut de preşedintele ceh Vaclav Klaus) a fost aprobat aşa cum a fost el propus de Suedia, care prezidează UE“, a indicat la rândul său un purtător de cuvânt al Fuvernului ceh, Roman Prorok.

Forma juridică exactă a compromisului final nu a fost imediat precizată. Dar Praga cerea să obţină acelaşi tip de derogare ca cea obţinută în 2007 de Marea Britanie şi Polonia, pentru alte motive.

3 noiembrie, ultimul obstacol pentru Tratatul de Reformă

Preşedintele ceh Vaclav Klaus, un eurosceptic convins, care a ţinut în şah vreme îndelungată întreaga Uniune, s-a declarat satisfăcut de compromisul la care s-a ajuns joi seară la Bruxelles, a dat asigurări prim-ministrul ceh Jan Fischer.

„Aş dori să asigur că dacă Curtea Constituţională decretează la 3 noiembrie că Tratatul de la Lisabona este în acord cu constituţia cehă, nimic nu va mai pune obstacole la o încheiere rapidă a ratificării. Republica Cehă va ratifica Tratatul astfel ca el să poată intra în vigoare până la sfârşitul anului“, a declarat Jan Fischer.

Tratatul de la Lisabona trebuie să fie ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii pentru a putea intra în vigoare, însă preşedintele Franţei a dat asigurări că documentul va intra în vigoare la 1 decembrie.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia de joi a statelor membre ale Uniunii. „Procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona a fost ca un maraton, dar unul cu obstacole. Cred că în seara asta am depăşit şi ultimul obstacol. Din punct de vedere politic, a fost depăşit ultimul obstacol graţie eforturilor premierului Fredrik Reinfeldt şi ale multor lideri europeni în această seară. Avem nevoie de Tratatul de la Lisabona“, a spus Barroso.

100 de miliarde de euro pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice

Liderii ţărilor membre ale UE, reuniţi la Bruxelles, au ajuns cu greu la un acord asupra obiectivului de ajutorare a statelor sărace în lupta contra schimbărilor climatice, fără însă a avansa nici o cifră legată de contribuţia financiară efectivă a UE. Reprezentanţii celor 27 au convenit că ţările în curs de dezvoltare au nevoie de aproximativ 100 de miliarde de euro anual, până în anul 2020, în cadrul măsurilor de limitare a efectelor schimbărilor climatice, după cum a declarat preşedintele Consiliului UE, premierul suedez Fredrik Reinfeldt.

Liderii europeni au declarat că acordul la care au ajuns vineri la Bruxelles va spori şansele ca la Conferinţa ONU de la Copenhaga, din luna decembrie, să fie convenit un document ce va urma Protocolului de la Kyoto.

„Am reuşit astăzi să ajungem la un acord“, a spus premierul suedez Fredrik Reinfeldt, care a adăugat că UE dispune acum de o poziţie de negociere puternică şi „permite Uniunii să continue să-şi asume un rol de lider în negocieri, o poziţie care îi încurajează şi pe alţii să acţioneze“.

„UE joacă un rol primordial în cadrul eforturilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. UE se angajează să treacă la o reducere de 30% până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990, ca propunere condiţionată pentru un acord global şi cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să se angajeze la reduceri comparabile ale emisiilor şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod corespunzător, în conformitate cu responsabilităţile care le revin şi capacităţile de care dispun“, relevă concluziile summitului UE.

Curse charter pentru expulzarea imigranţilor

În cadrul summitului european a fost discutată şi chestiunea spinoasă a imigranţilor, liderii statelor membre lansând ipoteza unui proiect privind zboruri charter finanţate de către UE pentru expulzarea imigranţilor ilegali în ţările lor de origine. „Nimeni nu şi-ar fi putut imagina, în urmă cu câţiva ani, că guverne de stânga, de dreapta, din sud sau din nord se vor pune de acord asupra principiului ca oricine nu respectă regulile (imigraţiei legale) să poată fi expulzat cu avionul, cu trenul sau prin orice alt mijloc într-o manieră demnă“, a spus preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în conferinţa de presă de la sfârşitul summitului UE.

Liderii europeni au invitat Comisia Europeană şi preşedinţia suedeză a UE să-şi „intensifice dialogul cu Libia privind chestiunea migraţiei şi măsurile ce trebuie luate faţă de imigraţia clandestină, inclusiv cu privire la cooperarea pe mare, controalele la frontieră şi readmisia“.

Un număr mare de migranţi clandestini pleacă de pe teritoriul libian cu destinaţia Europa, traversând Mediterana. Potrivit organizaţiei Human Rights Watch (HRW), aceste persoane sunt supuse unor „condiţii de trai inumane“ în taberele de imigranţi din Libia.

Cine pe cine susţine pentru preşedinţia UE

Cât priveşte preşedinţa Uniunii, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a declarat că se va lupta pentru ca UE să fie prezidată de o femeie, informează portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole, precizând că şeful Executivului de la Madrid doreşte un consens amplu pentru a-l alege pe noul lider al Uniunii, care îşi va începe mandatul pe durata preşedinţiei spaniole din prima parte a anului viitor. „Trebuie să aibă o vocaţie europeană clară, o convingere profundă pentru ceea ce reprezintă proiectul UE“, a spus Rodriguez Zapatero la finalul Consiliului European de la Bruxelles, precizând că va lupta pentru ca o femeie să fie preşedintele Uniunii, „în măsura în care va fi posibil“.

Tot o femeie în fruntea Uniunii este preferată şi de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, fără însă a da şi un nume în acest sens. De asemenea, Buzek a refuzat să facă speculaţii asupra numelor vehiculate până acum în presa europeană ca posibili preşedinţi ai Consiliului European, precum fostul premier britanic Tony Blair sau premierul actual al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker.

Fostul prim-ministru britanic pierde însă din susţinători, în contextual în care deja unele ţări şi-au făcut publice alte preferinţe: premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, sau Jan Peter Balkenende, premierul Olandei.

Ţările Benelux consideră că un britanic la preşedinţia Consiliului European reprezintă o soluţie inacceptabilă, în condiţiile în care Marea Britanie nu este nici membră a zonei euro, nici nu face parte din Spaţiul Schengen.

De asemenea, Franţa şi Germania s-au pus de acord pentru a susţine „acelaşi candidat“ la preşedinţia Uniunii Europene după ce Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de toţi membrii Uniunii, iar candidatul nu va fi Blair, motivul oficial fiind că Marea Britanie nu face parte din zona euro.

Premierul bulgar Boiko Borisov a dat de înţeles că Bulgaria ar putea să sprijine candidatura premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al Uniunii Europene, dacă Juncker sprijină, în schimb, intrarea Bulgariei în zona euro, scrie cotidianul „Dnevnik“ din Sofia. „Dl Juncker are nişte legături excelente cu noi, iubeşte Bulgaria, spre deosebire de alţii. El cunoaşte foarte bine starea noastră financiară, şi faptul că ne cunoaşte este un avantaj“, a declarat Borisov.

Un summit extraordinar al Uniunii Europene va avea loc foarte probabil la jumătatea lunii noiembrie, pentru a proceda la desemnarea pentru posturile de preşedinte al Consiliului European şi de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, funcţii prevăzute de Tratatul de la Lisabona.