Ciobanii vor creşte oile după manual

Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Sanitar-Veterinară vor să elaboreze un ghid de bune practici pentru crescătorii de oi. Ghidul de bune practici pentru ciobani ar urma să cuprindă nu doar normele legislative, dar şi explicaţii detaliate privind modul de bună creştere a animalelor: cum se tund oile sau cum să-şi vândă brânza în pieţe. Ministerul Agriculturii susţine un astfel de demers, apreciind că, astfel, ciobanii se vor alinia normelor europene. De asemenea, crescătorii de oi au solicitat MADR un sprijin financiar pentru achiziţia de berbeci, în vederea ameliorării raselor de carne. În judeţul Sibiu, s-a obţinut o rasă de miei metişi prin încrucişarea rasei ţurcană cu o rasă adusă din Germania, cu un spor de greutate mult mai mare decât rasele locale de carne.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în colaborare cu asociaţiile crescătorilor de ovine şi Autoritatea Sanitar-Veterinară vor demara, în perioada următoare, elaborarea unui ghid de bune practici în sectorul de creştere a oilor. Autorităţile susţin elaborarea unui astfel de manual mai ales în contextual în care şi ciobanii s-au arătat interesaţi de iniţiativa ministerului. „Crescătorii de oi au solicitat formarea unei echipe mixte din reprezentaţii MADR, ai ANSVSA şi cei ai asociaţiilor crescătorilor de ovine, pentru elaborarea unui ghid de bune practici în domeniu, care să definească condiţiile necesare pentru a avea o fermă autorizată“, a precizat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş (foto).

Ghidul de bune practici pentru ciobani ar urma să cuprindă nu doar normele legislative, dar şi explicaţii detaliate privind modul de bună creştere a animalelor: cum se tund oile sau cum să-şi vândă brânza în pieţe. Este vorba de condiţiile de igienă şi de bunăstare a animalelor, condiţii pe care trebuie să le îndeplinească crescătorii în vederea autorizării fermei. De asemenea, crescătorii de oi au solicitat MADR un sprijin financiar pentru achiziţia de berbeci, în vederea ameliorării raselor de carne. „Crescătorii vor un sprijin financiar în acestă perioadă, pentru achiziţia unui număr de circa 3.000-5.000 de berbeci, pentru a-şi putea asigura mieii pentru anul viitor. Vom vedea dacă putem găsi acum un buget minim pentru aceste achiziţii“, a spus Dacian Cioloş. Acesta a precizat că, în mod normal, aceste tipuri de investiţii s-ar putea face prin programul Fermierul, care va fi funcţional la finele lunii august. „Le-am propus crescătorilor să facem aceste achiziţii prin programul Fermierul. O parte din acest buget îl putem aloca sectorului de ovine şi bovine, dar programul va deveni funcţional abia la finele lunii august, iar proiecte pe PNDR vor putea fi depuse abia din septembrie. Crescătorii vor să achiziţioneze însă în această perioadă, ca să aibă berbeci la toamnă pentru montă şi să asigure mieii pentru la anul şi, astfel, vor putea ameliora şi sistemul de creştere a oilor de carne“, a mai spus ministrul Agriculturii.

Mieii metişi, o rasă pentru carne „descoperită“ la Sibiu

Cioloş a menţionat că programul Fermierul este doar pentru agricultorii care au ferme înregistrate sau pentru persoane fizice autorizate, iar în acest sector foarte mulţi lucrează la negru. „Le-am spus că nu poţi să lucrezi la negru şi să iei şi bani de la Stat. Dacă fac astfel de investiţii, trebuie să le facă pe asociaţii înregistrate fiscal“, a explicat oficialul MADR. În judeţul Sibiu, ministrul Agriculturii a văzut o rasă de berbeci de carne, adusă din Germania, din care, prin încrucişare cu rasa ţurcană, au ieşit nişte metişi cu un spor de greutate mult mai mare decât rasele locale de carne. „Mieii metişi din primăvară ajung, în toamnă, la 50 de kilograme, în timp ce mieii din rasele locale, la numai 35 de kg. Îmbunătăţirea sistemului de creştere a oilor de carne ar rezolva şi lipsa mâinii de lucru pentru creşterea şi mulgerea oilor, pentru că mieii din primăvară se lasă la păşune toată vara, iar toamna, se vând“, a explicat Dacian Cioloş. În privinţa subvenţiilor alocate în sector, crescătorii de oi vor să fie menţinut ajutorul de 45 de lei pe cap de animal, dar acest lucru depinde de numărul total de animale declarate eligibile pentru plată, după finalizarea controlului efectuat de ANARZ (Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie). Termenul pentru finalizarea controlului în teren este 15 septembrie. „Crescătorii vor neapărat ca subvenţia să rămână la 45 de lei pe cap de animal, dar acest lucru este posibil în funcţie de animalele declarate eligibile. Plafonul naţional alocat în sector îl vom împărţi la numărul de animale eligibile, pentru că, faţă de anul trecut, avem cu aproape două milioane de capete mai mult. Dacă anul trecut erau peste patru milioane, în 2008 sunt aproape 6,5 milioane de ovine. Noi am luat în calcul, pentru plată, mai multe animale decât anul trecut, în jur de cinci milioane, dar se pare că numărul a fost depăşit“, a mai adăugat şeful de la Agricultură. Cioloş a dat asgurări că se vor primi subvenţii pentru toate animalele, dar cuantumul acestora va fi mai mic, în funcţie de cum va ieşi controlul pe teren.

Controale în teren

Conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), până la finalizarea campaniei de depunere a solicitărilor pentru plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, 30 iunie, au fost depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) 39.000 de cereri de plată pentru un efectiv de 6,5 milioane de capete de ovine şi caprine. Faţă de campania din 2007, cererile depuse în acest an au fost mai multe cu 3.637, respectiv 1.596.040 de capete. Toţi proprietarii care au solicitat plata naţională complementară directă sunt obligaţi să menţină efectivul pentru care au solicitat prima pe cap de animal, în exploataţia în care se găsesc animalele, conform datelor înscrise în cererea de sprijin. Crescătorii de animale ce refuză accesul echipei de control în exploataţie sunt excluşi de la plată, iar proprietarul va fi înştiinţat prin poştă că cererea este neeligibilă. Pot fi primite fonduri pentru animalele identificate, notificate în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi menţinute în exploataţie pentru control. De asemenea, proprietarii nu trebuie să aibă datorii la bugetul de stat sau local.