Ciprioţii dărâmă zidul separatismului

▲ Cipru se îndreaptă cu paşi repezi spre unificare ▲ Grecii şi turcii din insulă au convenit să dărâme zidul care îi separă la Nicosia ▲ Liderii celor două părţi speră într-un acord definitiv până la sfârşitul anului ▲

După mai bine de 30 de ani de separare, grecii şi turcii ciprioţi încearcă o reconciliere istorică. Noul preşedinte grec din Cipru pare a depăşi, în câteva zile, câteva decenii de ură cu vecinii din insulă. Apropierea celor două părţi începe cu gesturi simbolice.

Dărâmarea unui zid al ruşinii

Ciprioţii greci şi turci se pregătesc să demoleze - începând de astăzi - zidul care îi separă în strada Ledra din Nicosia, simbol al divizării insulei de peste 40 de ani. „Dacă totul se va petrece conform prevederilor, sperăm să redeschidem circulaţia cel mai târziu în 3 aprilie“, a anunţat primarul capitalei Republicii Cipru, dna Eleni Mavrou. În nordul capitalei, omologul său cipriot turc Cemal Bulutoglulari s-a declarat şi el favorabil redeschiderii.

Demolarea zidului de pe strada Ledra este o iniţiativă care face parte din acordul încheiat vineri între noul preşedinte cipriot Demetris Christofias şi conducătorul Republicii turce a Ciprului de Nord, Mehmet Ali Talat, care au acceptat să reia în trei luni negocierile pentru reunificarea insulei.

O pace pentru prosperitate

Nicosia, un oraş de 250.000 de locuitori, a suferit pierderi considerabile în urma divizării. Fostul său cartier comercial, transformat într-o ţară a nimănui, presărată cu capcane şi obstacole, prezintă un trist spectacol al magazinelor abandonate şi al caselor care ameninţă să cadă în ruină. În strada Ledra, închisă în urma confruntărilor din insulă, în 1963, soldaţii celor două tabere sunt separaţi printr-o zonă tampon de circa 80 m, abandonată şobolanilor şi buruienilor. Comisia Europeană a deblocat 100.000 de euro pentru redeschiderea sa şi experţi ai Naţiunilor Unite în deminări sunt aşteptaţi să-şi înceapă activitatea luni.

Deminările şi degajarea terenului de dărâmături vor dura circa 15 zile, potrivit reprezentanţilor ONU, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, declarând vineri că „aşteaptă cu nerăbdare“ să poată traversa el însuşi fosta linie de demarcaţie pe strada Ledra.

Discuţii pentru reunificare

Preşedinţii Christofias şi Talat, care se vor revedea peste trei luni, s-au întâlnit vineri într-o zonă neutră a capitalei cipriote în prezenţa reprezentantului special al Naţiunilor Unite pentru Cipru. „Suntem vechi prieteni şi nu dorim să devenim duşmani“, a spus Demetris Christofias, amintind legăturile de prietenie dintre partidele lor. Convorbirile s-au axat pe procedura de redeschidere a dialogului, iar răspunsul din partea turcă a fost pe măsură. „O nouă eră a început pentru insulă“, a spus la rândul său Mehmet Ali Talat, potrivit căruia spre sfârşitul lui 2008 ar putea exista o soluţie în dosarul cipriot.

La 16 august 1960, Ciprul a obţinut independenţa de stat, constituindu-se ca republică federală binaţională, în cadrul Commonwealth-ului britanic. RTCN - proclamată în 1983, după ce armata turcă a ocupat nordul insulei în 1974 - este recunoscută doar de Ankara.