Ciupercării pe bani europeni

Cu un ciclu de dezvoltare de maximum 120 de zile şi fără a necesita grijă exagerată, ciupercile de cultură se regăsesc tot mai frecvent printre ideile de afaceri ale investitorilor. În ultimii doi ani, potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, s-a observat o creştere constantă a exporturilor în defavoarea importurilor. Înfiinţarea şi dezvoltarea unei ciupercării pare cu atât mai profitabilă cu cât fermierii pot accesa fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Ciupercile comestibile reprezintă un produs agroalimentar foarte valoros datorită conţinutului bogat în substanţe nutritive, fiind foarte apreciate în stare proaspătă sau conservată. Producţia din flora spontană nu acoperă cererea, astfel că ciupercile de cultură sunt şi ele foarte apreciate, în România în special Agaricus bisporus (ciuperca de bălegar denumită impropriu „champignon“) şi Pleurotus ostreatus (cunoscut ca păstrăv de fag).

Ciupercile de cultură reprezintă însă şi un câştig financiar deloc de negljiat, întrucât asigură o producţie ridicată obţinută de pe o suprafaţă nu foarte mare. De asemenea, rentabilitatea este dată şi de ciclul de dezvoltare relativ mic, maximum 120 de zile, în funcţie de specie, dar şi de faptul că, de la majoritatea ciupercilor, se consumă toate părţile componente, procentul de utilizare reprezentând 99-100%.

Sprijin european nerambursabil de 50%

Înfiinţarea sau dezvoltarea unei exploataţii de ciuperci poate fi realizată prin accesarea fondurilor comunitare, disponibile până în anul 2013 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Pot fi accesate fonduri prin măsurile 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole“ şi 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“, la aceasta din urmă cheltuielile eligibile fiind pentru adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare, cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute“, a explicat dr. ing. Daniel Botanoiu, reprezentant al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPAR).

Prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole“ investitorii pot beneficia de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maximă eligibilă a proiectului. Astfel, în cazul unei investiţii de 5.000 de euro, sprijinul european nerambursabil este de 2.500 de euro, cealaltă jumătate din sumă putând fi obţinută apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin Programul „Fermierul“, sau direct, printr-un credit bancar garantat chiar cu investiţia. Dacă la data depunerii cererii de finanţare, fermierul are sub 40 de ani, atunci primeşte un procent suplimentar de 5% pentru cheltuielile eligibile. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanţat prin Măsura 121 este de 2 milioane de euro, potrivit MAPDR.

În cadrul acestei măsuri se finanţează construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, a serelor, inclusiv a centralelor termice şi a instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu.

În categoria cheltuielilor eligibile intră şi achiziţia de tractoare noi, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente si accesorii, echipamente software specializate, precum şi noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie.

Prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ se pot obţine fonduri şi pentru utilaje necesare procesării şi distribuţiei produselor obţinute.

Mai mult, întrucât ciupercile de cultură nu sunt expuse contaminării cu diverse substanţe chimice, fermierii pot solicita fonduri pentru dezvoltarea unei ciupercării în sistem bio, preţul de vânzare crescând uşor în cazul acesta. În cultura bio, sau organică, nu se folosesc pesticide, ci doar îngrăşământ natural. „Mai pot fi obţinute fonduri în cazul în care se doreşte promovarea produselor pe piaţa internă sau extracomunitară pe baza unor programe propuse de producători. De asemenea, există şi alte forme de sprijin acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal. Pentru anul următor se aşteaptă avizul Comisiei Europene“, a mai spus Daniel Botanoiu.

Rentabilitatea unei ciupercării

Potrivit MAPDR, unul dintre avantajele principale pe care le au crescătorii de ciuperci reprezintă amortizarea, într-un timp realtiv scurt, a investiţiei: aproximativ doi ani, în cazul culturilor de dimensiuni mici, şi cinci-şase ani pentru suprafeţe de peste 2.000 de metri pătraţi.

Pentru a înfiinţa o cultură de ciuperci este nevoie de spaţiu bine izolat de mediul exterior, igienizat şi dotat cu instalaţie de apă potabilă, ventilaţie, instalaţie electrică de încălzire şi răcire a aerului.

O ciupercărie este rentabilă dacă se întinde pe o suprafaţă minimă de 100 metri pătraţi. Pe acest spaţiu se pot amenaja terase, astfel încât dimensiunea economică a exploataţiei să fie de cel puţin două unităţi (2 UDE), spre a putea fi eligibilă pentru finanţare europeană. În cazul speciei Agaricus randamentul este de 20-27 kilograme pe metru pătrat. În situaţia în care compostul este produs la nivelul crescătoriei, profitul se poate dubla. Astfel, dacă într-un an se realizează două sau patru-cinci cicluri de cultură, rezultă un randament de 30-80 kg/metru pătrat/an, arată ministerul într-un comunicat.

Principalele judeţe în care se produc ciuperci de cultură sunt Arad, Harghita, Mureş şi Olt.