Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Clădirile ar trebui expertizate periodic, la 1-5 ani
Întregul fond construit extracarpatic prezintă condiţii semnificative de hazard seismic, însă, cu o educare a oamenilor despre cum să acţioneze corespunzător efectele unui seism, pot fi minimizate, arată o analiză a Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS). Cele mai importante măsuri de prevenție sunt evaluarea seismică a locuinţei, cu ajutorul unor specialiști, pentru a afla nivelul de siguranţă al acesteia şi realizarea unui plan de evacuare în cazul unui cutremur.
Specialiștii asociației susţin că, deşi există normative care vin în sprijinul ierarhizării vulnerabilităţii seismice a clădirilor, inclusiv metode de evaluare rapidă, precum şi bugete pentru consolidări, ritmul realizării acestora este foarte lent.
„Expertizarea şi mentenanţa clădirilor ar trebui să fie efectuate periodic, la intervale de 1-5 ani, în funcţie de vârsta, tipul şi starea clădirii. Inclusiv pentru clădirile noi urmărirea în timp are un caracter continuu. (…) Din păcate însă, raportul dintre clădirile reabilitate energetic (anvelopate) şi clădirile consolidate seismic este de o sută anvelopate la una consolidată”, se menţionează în analiza AICPS privind siguranţa clădirilor în cazul unui cutremur.
În document, inginerii demontează cele mai răspândite mituri când vine vorba despre cutremur.
Primul dintre acestea: „Stând sub grindă vei fi în siguranţă” este fals, susţin reprezentanţii AICPS. „Acesta era aplicabil clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn, acum sunt din beton, iar grinzile vor pârâi şi se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate astfel încât energia indusă de acţiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte”, menţionează specialiştii.
„A trecut prin multe cutremure și o să fie în regulă şi la următorul” este, de asemenea, fals în opinia AICPS, pentru că o structură după o acţiune seismică majoră are degradări (minore sau majore), care pot afecta rezistenţa iniţială proiectată.
„Clădirea mea este din beton armat și la cutremur nu are nici o fisură” este un alt mit. „Chiar şi cele din beton armat vor suferi avarii”, afirmă inginerii structuriști.
„Clădirea mea este rezistentă, nu se mişcă la cutremur” este tot un mit, deoarece, sub efectul unui cutremur, solul vibrează, iar clădirile, la rândul lor, vor efectua mişcări de vibraţie. Clădirile sunt proiectate astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile, pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale.
Și afirmația „Clădirile noi sunt proiectate astfel încât să facă faţă unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii” este departe de adevăr deoarece o astfel de construcţie ar fi foarte scumpă. Analiza mai atrage atenția că o locuinţă trebuie aleasă în funcţie de siguranţa pe care o oferă și după consultarea cărții tehnice, împreună cu un inginer structurist. (C. Z.)