„Clădirile pot deveni surse de energie”

În România, aproximativ 40% din pierderile de natură ener­getică se înregistrează în spe­cial la blocurile construite înainte de anii 1990. Totuşi, potrivit reprezentanţilor ANRE, încă se mai constru­iesc clădiri în care „nu se stimulează modul inteligent de alimentare şi de consum de energie”. Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, subliniază că, în anumite condiţii, clădirile pot deveni chiar surse de energie.

Eficienţa energetică este o prioritate a Uniunii Europene, în ultimii ani legislaţia UE fiind modificată astfel încât piaţa energetică europeană să devină stabilă, competitivă, iar energia să fie produsă local şi sustenabilă. Potrivit unei directive, statele membre ale UE trebuie să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi „clădiri cu consum de energie aproape zero”.
În România încă se mai construiesc blocuri după metoda tradiţională, nefiind stimulat modul inteligent de alimentare şi consum de energie. „Avem deja cazuri pe care noi le inventariem în marile comunităţi urbane, dezvoltări care cer alimentări individuale cu gaze, pe centrale murale, deşi sistemul centralizat le este la îndemână”, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, potrivit Agerpres. Acesta a subliniat că aproximativ 40% din pierderile de natură energetică în România se realizează la clădiri, în special la blocurile construite înainte de 1990, care sunt mari consumatoare de energie.
Vicepreşedintele ANRE a arătat că soluţia „este deja experimentată”, folosită deja în programul de reabilitare a locuinţelor colective, a blocurilor. `Selectarea acestor blocuri cred că trebuie să fie făcută mai atent, iar programul de reabilitare trebuie să conţină, în mod obligatoriu, şi instalaţia interioară. Nu vreau să fiu fatalist, dar anumite blocuri foarte vechi au instalaţiile interioare de încălzire, caloriferele, colmatate în proporţie de 80-90%. Astfel, canalele interioare sunt practic cu noroi, care în cele mai multe cazuri este solidificat şi, atunci, apa caldă nu mai circulă pe calorifer la modul serpentină tur-retur”, a explicat Emil Calotă.
În opinia sa, clădirile trebuie să devină „zero consumatoare de energie” şi chiar mai mult. `Prin posibilitatea de proiectare, construcţie şi utilizare, clădirea poate deveni chiar sursă de energie”, a mai spus Calotă.
În legătură cu noile locuinţe, Emil Calotă a subliniat că există deja cadrul legislativ şi de reglementare, inclusiv la nivel urbanistic, astfel încât autorităţile locale pot impune criterii de performanţă energetică pentru noile locuinţe colective. „Tendinţa europeană, modelele pe care le avem în ţările occidentale, ajung până la a avea clădire zero consumatoare de energie. Evident că pentru noi rămâne încă un ideal, dar trebuie să ni-l propunem”, a mai spus Emil Calotă.
Potrivit unor date ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE), România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde de euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.