Colectarea selectivă a deşeurilor va fi obligatorie

Autorităţile locale au la dispoziţie doi ani pentru a crea infrastructura necesară colectării selective a deşeurilor menajere: hârtie, metal, plastic şi sticlă. Puţin peste 10% din cantitatea totală de deşeuri colectată se separă şi se reciclează, potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

Până la 1 ianuarie 2016 autorităţile locale trebuie să asigure colectarea separată pentru plastic, metal, hârtie şi sticlă, urmând astfel a se transpune în legislaţia românească o directivă a Uniunii Europene. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) pentru modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Mediului, mai precizează că „autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în calitate de deţinători legali ai deşeurilor municipale încredinţate, organizează în condiţiile legii vânzarea materialelor cu valoare de piaţă rezultate din colectarea separată/sortarea deşeurilor, iar fondurile obţinute se folosesc exclusiv pentru finanţarea gestionării deşeurilor municipale“. Conform Rapoartelor anuale privind starea mediului în România, întocmite de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), din cantitatea totală de deşeuri menajere colectată, s-a separat şi reciclat 1% în 2009, 5% în 2010 şi respectiv 12% în 2011.

Ce deşeuri colectăm separat pentru reciclare?

Cei care nu adoptă comportamentul de colectare selectivă a deşeurilor, fie din comoditate ori pentru că nu sunt informaţi, trebuie să ştie că aruncarea haotică a deşeurilor duce la poluarea mediului şi implicit la scăderea calităţii vieţii. Atât sticla, hârtia, cât şi plasticul pot fi refolosite, de exemplu din 10 peturi reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci, ceea ce înseamnă şi 27 kg de noxe mai puţin. Potrivit ghidului colectării separate a deşeurilor întocmit de Eco-Rom Ambalaje, compania deţinătoare a licenţei „Punctul Verde“ în România, se pot colecta separat în vederea reciclării recipientele de sticlă provenite de la băuturi sau produse alimentare (sticle sau borcane), însă nu se colectează separat porţelan, ceramică, oglindă, cristal, becuri, neoane, veselă şi pahare. La capitolul hârtie, se pot sorta pungile de hârtie, cutii de carton, ambalaje pentru sucuri şi lactate, însă nu se colectează separat colile de hârtie şi ziarele sau ambalajele contaminate.

15% din români păstrează deşeurile pentru a le refolosi în gospodărie

Cercetările arată că tot mai mulţi români, din cei aproximativ 90% care au auzit de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje în scopul reciclării, au şi posibilitatea, în localitatea lor, să depună separat deşeurile menajere. Potrivit studiului făcut public în noiembrie de Eco Rom Ambalaje, numărul persoanelor care separă deşeurile este în creştere, aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declarând că depun separat deşeurile în gospodăria în care locuiesc. Dintre cei care separă deşeurile, „cei mai mulţi le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separaţi pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%); unii păstrează o parte din deşeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelalte deşeuri în containerul comun sau le dau foc“, mai relevă studiul. Totuşi, românii nu se declară prea mulţumiţi de serviciul de colectare separată din localitatea lor, doar 36% din cei care au acces la sistem declarându-se satisfăcuţi.